Autoritatea Electorală a transmis DNA mai multe documente în cazul alegerilor din diaspora

Potrivit unui comunicat de presă al Autorităţii Electorale Permanente (AEP), remis MEDIAFAX, la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) au fost trimise documentele emise privind procesul de organizare şi desfăşurare în străinătate a alegerilor pentru preşedintele României din noiembrie 2014.

În plus, reprezentanţii AEP au mai transmis procurorilor şi corespondenţa intra şi interinstituţională privind procesul de organizare şi desfăşurare a alegerilor, dar şi toate documentele şi materialele aferente şedinţelor de lucru, intra şi interinstituţionale, privind procesul de organizare şi desfăşurare în străinătate a alegerilor pentru preşedintele României din acest an.

Până la acest moment, nicio persoană din conducerea Autorităţii Electorale Permanente nu a fost chemată la audieri în dosarul privind organizarea alegerilor în secţiile de votare din străinătate.

Dosarul privind problemele înregistrate la votul din diaspora a fost preluat, în 4 decembrie, de Direcţia Naţională Anticorupţie, de la procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ).

Dosarul privind probleme la votul din diaspora, la alegerile prezidenţiale, a fost constituit, pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică a PICCJ, prin conexarea a şase dosare penale care vizează plângeri legate de modul de desfăşurare a scrutinului.

Faptele sesizate în plângeri sunt abuzul în serviciu, neglijenţa în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale.

La ambele tururi ale alegerilor prezidenţiale, din 2 şi 16 noiembrie, românii din străinătate au ieşit la vot în număr record, însă în mai multe capitale europene, cozile au fost uriaşe, iar mii de oameni nu au mai putut vota.

Problemele de votul din diaspora au dus la demisia ministrului de Externe, Titus Corlăţean. Înlocuitorul lui, Teodor Meleşcanu, a făcut apel, înaintea turului al doilea, ca românii din diaspora să vină la vot devreme, el menţionând că dacă declaraţiile pe propria răspundere sunt completate din timp şi dacă cei şapte membri ai secţiei sunt prezenţi, numărul celor care vor vota se va dubla.

După scrutin, Meleşcanu şi-a cerut scuze românilor din diaspora care nu au putut vota şi a declarat că trebuie identificate soluţii legislative pentru a asigura condiţiile ca românii să-şi exercite dreptul de vot oriunde s-ar afla în străinătate.

La două zile după turul al doilea, şi Meleşcanu a demisionat, el precizând că face acest lucru pentru că nu toţi românii din diaspora au putut vota şi că a luat această decizie ca "om de onoare", "într-o ţară în care nimeni nu prea-şi asumă responsabilităţile".

Teodor Meleşcanu a declarat că singurul lucru pe care nu a reuşit să îl realizeze a fost suplimentarea numărului secţiilor de votare, întrucât, deşi a solicitat Biroului Electoral Central acest lucru, BEC "nu a putut oferi clarificările necesare privind existenţa unei soluţii legale, în acest sens". Potrivit lui Meleşcanu, exista, în cazul modificării numărului secţiilor de votare între cele două tururi de scrutin, riscul contestării alegerilor.

Meleşcanu a mai spus că soluţia prelungirii programului de vot nu a putut fi pusă în aplicare, întrucât contravine prevederilor legale în vigoare, iar Biroul Electoral pentru Străinătate a atras atenţia asupra acestui lucru, într-o adresă, prin care se preciza că închiderea tuturor secţiilor se va face la ora 21.00.