Autorităţile din Berlin au dat copii fără adăpost în plasament la pedofili timp de 30 de ani în cadrul unui experiment social

„Proiectul Kentler”, denumit după profesorul de psihologie care l-a fondat, Helmut Kentler, a început în anii ’70 în Berlinul de Vest. Copii fără adăpost erau plasaţi în mod intenţionat sub tutela unor bărbaţi pedofili. Kentler a argumentat că procedura i-ar transforma pe pedofili în părinţi adoptivi iubitori.

Un studiu realizat de Universitatea din Hildesheim a constatat că autorităţile din Berlin au susţinut întregul proiect timp de 30 de ani. Ba chiar au oferit o indemnizaţie de îngrijire periodică taţilor pedofili adoptivi. Investigaţia a scos la lumină o reţea formată de instituţiile de învăţământ, Protecţia Copilului şi Senatul din Berlin care apărau, acceptau şi susţineau pedofilia.

Helmut Kentler (1928-2008) s-a aflat într-o poziţie de conducere în cadrul centrului de cercetare educaţională din Berlin. Era convins de faptul că interacţiunea sexuală dintre adulţi şi copii era inofensivă. Kentler a menţinut în permanenţă contactul cu taţii adoptivi şi copii plasaţi.

În ciuda faptului că victimele experimentului au denunţat procesul ca fiind nociv, Kentler nu a fost niciodată trimis în judecată. Copii abuzaţi de taţii adoptivi nu au primit niciun fel de compensaţie.