Autorităţile vor prezenta miercuri în Guvern un proiect privind interzicerea etnobotanicelor

Decizia a fost luată duminică, în şedinţa interministerială de lucru la care au participat premierul Emil Boc, ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, precum şi prefectul Capitalei, Mihai Cristian Atănăsoaei.

Ministrul Traian Igaş a declarat, la finalul şedinţei grupului de lucru privind situaţia legislativă a substanţelor psihotrope, că luni, la ora 10.00, reprezentanţii instituţiilor cu atribuţii în domeniu şi specialişti se vor reuni la Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) pentru a analiza situaţia.

Igaş a adăugat că până miercuri va fi finalizat un material cu propuneri concrete pentru interzicerea substanţelor psihotrope, "denumite greşit etnobotanice", documentul urmând să fie prezentat în şedinţa de Guvern.

"Pentru miercuri ne-am propus să avem deja un material pe care să-l prezentăm în şedinţa de Guvern şi pe care ulterior să-l promovăm într-o formă care să interzică aceste fenomene din ce în ce mai des întâlnite în România", a mai spus Traian Igaş.

Tot luni va fi definitivat şi un proiect de ordin comun al miniştrilor Administraţiei şi Internelor, Sănătăţii şi Agriculturii, care se referă la o mai bună colaborare la nivel judeţean între toate instituţiile implicate în combaterea acestui fenomen.

Ministrul Sănătăţii a declarat că instituţia pe care o conduce a realizat, în 2009, un proiect de ordin pentru interzicerea etnobotanicelor, însă Comisia Europeană a indicat faptul că acest lucru ar putea crea probleme privind libera circulaţie a mărfurilor. Astfel, la recomandarea CE, a apărut OUG 6/2010, completată ulterior prin HG 575, prin care 43 de plante cu efecte psihotrope au fost interzise comercializării.

Cseke Attila a mai spus că este necesară întărirea forţelor şi intensificarea activităţii autorităţilor în judeţe, pentru a găsi soluţii în combaterea vânzării şi consumului de droguri, în condiţiile în care "comercianţii" de astfel de substanţe găsesc în mod constant unele produse noi, care sunt greu de determinat de către autorităţi.

El a subliniat că acei comercianţi de substanţe etnobotanice nu numai că pun în pericol sănătatea consumatorilor, dar practică şi "înşelăciunea", ambalând produsele în recipiente pe care se precizează, cu scris mic, faptul că nu este recomandat consumul de către oameni. Cseke Attila a precizat că în aceste cazuri este vorba şi despre curiozitatea şi naivitatea consumatorilor.

Ministrul Sănătăţii a mai spus că nu există o cifră exactă a deceselor în urma consumului acestor substanţe, pentru că lista cu etnobotanice numără 43 de denumiri, dar acestea sunt mult mai numeroase, iar pentru celelalte nu există o substanţă etalon care să ajute medicii legişti în determinarea exactă a cauzei morţii.

Prefectul Capitalei a spus că autorităţile locale aşteaptă ordinul comun al celor trei miniştri, pentru a putea avea instrumentele necesare în lupta împotriva substanţelor psihotrope.

El a amintit că, în 2009, în Bucureşti au fost verificate 121 de magazine de vise, acţiuni la care au participat 539 de specialişti. De asemenea, în 2009 au fost înregistrate aproape 1.200 de cazuri de intoxicări cu produse etnobotanice, la nivel naţional, la Unităţile de Primiri Urgenţe.

În 10 februarie 2010, Guvernul a emis o Ordonanţă de urgenţă prin care a fost interzisă comercializarea unui număr de 36 de substanţe şi plante etnobotanice, care au fost asimilate drogurilor.

Iniţiativa Guvernului a fost motivată de situaţia apariţiei în România a unor magazine în care se comercializau o serie de produse ce aveau în componenţă plante şi substanţe cu proprietăţi psihoactive, care s-au dovedit a fi deosebit de periculoase pentru sănătate, care erau considerate "droguri legale".

Şi după apariţia acestei ordonanţe, însă, sute de tineri au continuat să ajungă la spital în stare gravă, în urma consumului de plante etnobotanice procurate fie de la magazine specializate, fie achiziţionate de pe internet. Totodată, s-a înregistrat o scădere a vârstei consumatorilor de astfel de substanţe.

În aceste condiţii, medicii şi inspectoratele şcolare au solicitat închiderea magazinelor care comercializează astfel de produse.

Unele autorităţi locale din Capitală şi din ţară au decis deja interzicerea magazinelor de vize, iar în urma controalelor mai multe magazine au fost închise.

Vicepreşedintele PDL Cezar Preda susţinea, în 4 februarie, că în spatele magazinelor etnobotanice stau adevărate reţele mafiote şi că de activitatea acestora nu sunt străini nici oameni din rândul autorităţilor statului.

El spunea că lucrurile nu pot fi rezolvate cu amenzi şi trebuie schimbată legislaţia pentru ca aceste magazine etnobotanice să dispară.

"Nu se rezolvă nimic contravenţional, când e vorba de o reţea mafiotă nu mai poate el de amenda ta. Nu scrie niciodată pe plic ce este în realitate, acele etichete se pun când vor şi cum vor. Ele vin în România ca şi îngrăşăminte de plante. Cred că este o problemă care prin actul normativ pe care l-am văzut la colegii mei şi l-am lucrat împreună are o formă extraordinar de dură. Chestiuni legate de contravenţii sunt duse în zona interzicerii totale. Deci, România va avea în această direcţie una din cele mai draconice legislaţii", preciza vicepreşedintele PDL.

În urmă cu o lună, europarlamentarul PDL Petru Luhan a cerut în Parlamentul European interzicerea funcţionării în ţările UE a magazinelor care comercializează substanţe etnobotanice, el arătând că, între statele membre, România se află pe locul al patrulea în ceea ce priveşte consumul de etnobotanice.