AVC la tineri bolnavi de Covid-19? Iată ce îţi spune preşedintele Societăţii de Neurologie din România

Medicii americani au observat că mai mulţi bolnavi de Covid-19 au făcut accidente vasculare cerebrale, chiar dacă erau tineri. L-am întrebat pe Bogdan Popescu, preşedintele Societăţii de Neurologie din România, dacă se confirmă şi în România cazuri de AVC la tineri şi care sunt simptomele care trebuie să te facă să contactezi de urgenţă un medic.

„Din fericire, România are mai puţine cazuri de Covid-19 decât au Statele Unite, deci experienţa noastră nu este atât de vastă pe cât este experienţa colegilor americani. În experienţa noastră, eu am avut un singur caz de accident vascular cerebral la pacienţi cu Covid-19, care a fost la o persoană de 69 de ani, nimic neaşteptat, nu a fost la un pacient foarte tânăr”, a spus Bogdan popescu.

Medicul, care lucrează la Spitalul Clinic Colentina, spital de suport Covid-19, a precizat că semnele unui accident vascular cerebral apar brusc.

„Poate să fie o scădere a forţei musculare, adică simţim că nu mai avem forţă în mână sau în picior. Sau s-a strâmbat faţa, a coborât colţul gurii. Asta este o modalitate de debut foarte frecventă. Sau nu mai simţim bine pe o parte a corpului. Sau nu putem să menţinem mersul drept. Avem probleme să ne coordonăm mâinile sau picioarele. Sau nu vedem într-o parte. Sau, dintr-o dată, nu mai înţelegem bine ce spun cei din jurul nostru sau nu ne mai putem exprima în cuvinte. Astea sunt modalităţile cele mai fecvente de debut ale accidentului vascular cerebral”, a trecut în revistă, Bogdan popescu, simptomele bolii.

Accidentele vasculare cerebrale sunt hemroragice, atunci când un vas se sparge şi sângele inundă creierul sau ischemice, atunci când un cheag de sânge blochează un vas. Cu cât mergi mai repede la medic, cu atât şansele de recuperare sunt mai mari. Time is brain, spun neurologii.

„Pentru această situaţie, a accidentului vascular ischemic, există pentru o parte dintre pacienţi, care respectă anumite criterii, un tratament care se cheamă tromboliză sau fibrinoliză şi care este eficient în a salva din deficitul neurologic. Poate să dizolve acel cheag de sânge, să restabilească o irigare normală, corectă, fiziologică a creierului şi în felul ăsta să evite distrugerea de ţesut cerebral”, a precizat specialistul.

Preşedintele Societăţii de Neurologie din România îţi mai spune că doar un medic poate evalua un pacient şi alege terapia care îi poate salva viaţa, cu cât mai puţine daune pe termen lung.