AVEREA Mitzurei Arghezi, disputată de 4 potenţiali moştenitori, care se vor lupta în instanţă

Disputa între potenţialii moştenitori ai Mitzurei Arghezi a început în mod public încă din septembrie, cu o lună înainte de decesul unicei fiice a lui Tudor Arghezi, care s-a petrecut pe 27 octombrie.

La momentul respectiv, nepoata Mitzurei Arghezi, Doina Elena Arghezi Teodorescu, a anunţat autorităţile că mătuşa sa a dispărut, aceasta din urmă fiind găsită ulterior într-un cămin de bătrâni privat din Bucureşti. Alături de Mitzura Arghezi a fost găsit atunci un apropiat al acesteia, Traian Radu, în vârstă de 75 de ani, pe care aceasta l-ar fi trecut în testamentul său drept moştenitor.

Doina Elena Teodorescu Arghezi - care susţine că este fiica lui Baruţu T. Arghezi, frate al Mitzurei Arghezi - şi Traian Radu au fost prezenţi, joi, la înmormântarea Mitzurei Arghezi. Doina Teodorescu Arghezi şi Traian Radu au avut şi o scurtă dispută verbală, în Biserica Mărţişor, înainte de înmormântare.

"În biserică a fost o discuţie, a fost aplanată într-un timp relativ scurt", a spus Doina Teodorescu Arghezi, precizând că Traian Radu susţine, în mod neadevărat, că ea nu ar fi fiica legitimă a lui Baruţu Arghezi. "Dacă are dubii, să mă dea în judecată. Nu este prima oară când aud această prostie. Eu de meserie sunt jurist şi ştiu valoarea cuvântului scris şi a celui vorbit. Ca atare, întotdeauna cine are ceva cu mine să dovedească în instanţă, cu acte. Eu voi dovedi cine sunt, ce vreau şi care-mi sunt drepturile ca urmare a faptului că sunt nepoata Mitzurei Arghezi", a declarat Doina Teodorescu Arghezi, la înmormântarea Mitzurei Arghezi.

Totodată, Doina Teodorescu Arghezi a precizat că a ţinut legătura cu Mitzura Arghezi şi ar fi încercat să o scoată pe mătuşa sa din Spitalul Elias din Bucureşti şi apoi să o viziteze la căminul de bătrâni la care a fost transferată, însă nu i s-ar fi permis acest lucru.

"Din păcate, nu s-a putut. Situaţia a fost de aşa natură încât mi s-a interzis să o iau şi de la Spitalul Elias. După care a fost internată la Căminul de bătrâni evreiesc, iar acolo regulile sunt puţin mai neobişnuite. Foarte greu se intră în cămin", a spus Doina Teodorescu Arghezi, precizând că, în ultimul timp, a păstrat telefonic legătura cu Mitzura Arghezi. "Cel care o vizita era băiatul meu", a explicat Doina Teodorescu Arghezi.

Aceasta a precizat că va aştepta "să se limpezească puţin apele" şi apoi va încerca să îşi câştige în instanţă drepturile. "Probabil că totul se va rezolva pe calea justiţiei, pentru că aşa, probabil, trebuie să se întâmple", a declarat Doina Teodorescu Arghezi.

Întrebată pentru ce motive va apela la justiţie, Doina Teodorescu Arghezi a spus că va anunţa în momentul în care va face respectivul demers. "Este vorba de bunuri de valoare, bunuri de patrimoniu. În primul şi în primul rând, se va vedea unde sunt aceste bunuri şi cum au fost gestionate şi, după aceea, probabil prin instanţă se va rezolva toată problema, astfel încât să nu fie dubii şi adevărul să se afle", a spus Doina Teodorescu Arghezi.

Ea a precizat, însă, că "orice act care va fi prezentat oficial probabil că va fi contestat". "Pentru că dubii există de foarte mult timp", a spus Doina Teodorescu Arghezi, făcând referire la acte pe care ea le-ar fi văzut "în treacăt".

"Eu nu ştiu exact conţinutul actelor, testamentelor. Am înţeles că este un testament, după care au apărut două - trei - cinci - şapte. Nu ştiu. Nu vă pot spune cu exactitate numărul lor. Dar acest număr a crescut. Într-o lună jumate, au început să apară testamentele", a afirmat Doina Teodorescu Arghezi, care a precizat că ar exista şi un testament al Mitzurei Arghezi în care se spune că averea acesteia îi rămâne lui Traian Radu.

"Într-adevăr, într-unul din testamente, atât cât am putut să-l văd, se precizează acest fapt. Problema este că, aşa cum se ştie, orice act trebuie să îndeplinească forme de fond, de drept. Nu ştiu dacă acel act a fost legal întocmit", a spus Doina Teodorescu Arghezi.

Totuşi, dacă va deveni ea moştenitoarea de drept a Mitzurei Arghezi, Doina Teodorescu Arghezi spune că, în principiu, ar fi de acord ca manuscrisele lui Tudor Arghezi să fie date spre păstrare Academiei Române. "După părerea mea, Academia este forul competent pentru a păstra în condiţii optime orice fel de manuscris", a spus Doina Teodorescu Arghezi.

Pe de altă parte, Doina Teodorescu Arghezi a vorbit despre faptul că ar mai exista un moştenitor legal al Mitzurei Arghezi.

"Eu am un frate vitreg (Mircea Toader, n.r.), dar eu tot frate îi spun, din prima căsătorie a tatălui meu. El trăieşte în Elveţia", a spus Doina Teodorescu Arghezi, precizând că a păstrat legătura cu acesta. "Este într-o stare de sănătate care nu-i permite să ajungă în România într-un timp relativ scurt, de aceea nici nu a ajuns la înmormântare", a mai afirmat Doina Teodorescu Arghezi.

Pe de altă parte, Traian Radu este un alt potenţial moştenitor al Mitzurei Arghezi, el fiind cel alături de care aceasta a stat timp de 40 de ani şi cel care a îngrijit-o în ultima perioadă a vieţii sale, după cum au declarat, pentru MEDIAFAX, surse apropiate fiicei lui Tudor Arghezi.

Sursele citate au mai spus că un alt potenţial moştenitor al Mitzurei Arghezi este văduva lui Baruţu Arghezi, Doina Melania Arghezi, care trăieşte în prezent la Arad şi care nu este înrudită cu Doina Teodorescu Arghezi.

Astfel, Doina Teodorescu Arghezi, Doina Melania Arghezi, fiul lui Baruţu Arghezi şi Traian Radu îşi vor disputa averea Mitzurei Arghezi, din care fac parte apartamentul acesteia, manuscrise şi obiecte de patrimoniu care au aparţinut acesteia şi tatălui ei, poetul Tudor Arghezi.

Pe de altă parte, situaţia Casei Memoriale "Tudor Arghezi - Mărţişor" din Bucureşti, în care poetul a trăit şi a scris între anii 1926 - 1967, potrivit plăcuţei memoriale instalate pe clădire, este clară. Aceasta a fost şi va rămâne în patrimoniul statului român.

"Casa Mărţişor este proprietatea statului român, prin Primăria Capitalei, şi în administrarea Muzeului Naţional al Literaturii Române. Tot ce este în muzeu aici este în proprietatea statului român", a declarat, pentru MEDIAFAX, Ioan Cristescu, directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române, care a fost prezent la rândul său, joi, la înmormântarea Mitzurei Arghezi.

Ioan Cristescu a precizat că a discutat în ultima perioadă cu Mitzura Arghezi şi aceasta i-a spus că doreşte ca manuscrisele lui Tudor Arghezi să fie date Academiei Române. "Cu ce a fost în apartamentul în care a locuit (Mitzura Arghezi, n.r.) nu ştiu ce se va întâmpla", a mai spus Ioan Cristescu.

Mitzura Arghezi, fiica poetului Tudor Arghezi, a murit, marţi dimineaţă, la vârsta de 90 de ani şi a fost înmormântată, joi, în grădina Casei Memoriale "Tudor Arghezi - Mărţişor" din Bucureşti, alături de părinţii săi, Tudor şi Paraschiva Arghezi, şi în prezenţa a câtorva zeci de persoane, între care s-au numărat şi Traian Radu şi Doina Teodorescu Arghezi.

Pe parcursul întregii sale vieţi, Mitzura Arghezi a contribuit major la valorificarea şi promovarea moştenirii literare şi culturale pe care a preluat-o de la tatăl său, marele poet român Tudor Arghezi. Aceasta a susţinut Muzeul Naţional al Literaturii Române în toate activităţile culturale organizate şi desfăşurate fie la Casa Memorială "Tudor Arghezi - Mărţişor", al cărei custode a fost în ultimii 40 de ani, fie în cadrul evenimentelor organizate la sediul acestuia.

Printr-un act de donaţie redactat de Tudor Arghezi în favoarea statului român, în anul 1967, Mitzura Arghezi şi Baruţu Arghezi, cei doi copii ai poetului, au primit unele drepturi. După plecarea din ţară, Baruţu Arghezi a cedat toate drepturile care îi reveneau conform actului de donaţie surorii sale, Mitzura Arghezi, astfel încât de atunci singurul reprezentant al familiei Arghezi în relaţia cu statul român a fost Mitzura Arghezi.

Prin actul încheiat între Mitzura Arghezi şi Muzeul Naţional al Literaturii Române în 1992, aceasta a renunţat la toate drepturile sale şi ale fratelui său, Baruţu Arghezi, legate de Casa Memorială "Tudor Arghezi - Mărţişor" şi de grădina acesteia, în favoarea statului român după decesul lor.

În acelaşi act de donaţie, Mitzura Arghezi a pus o condiţie, acceptată de statul român prin reprezentanţii săi, Ministerul Culturii, ca ea să fie înmormântată în grădina Casei Mărţişor, alături de părinţii săi. Referitor la dorinţa Mitzurei Arghezi, la vremea respectivă au fost obţinute toate autorizaţiile specificate de legislaţia în vigoare necesare construcţiei cavoului, iar Ministerul Culturii şi-a dat acordul.

Primăria Municipiului Bucureşti şi Muzeul Naţional al Literaturii Române, prin înhumarea Mitzurei Arghezi în grădina casei părinteşti alături de părinţi, au respectat astfel actele de donaţie succesive şi obligaţiile faţă de care statul român, reprezentat de Ministerul Culturii la acea dată, şi-a dat acordul, după cum a precizat MNLR.