Averea senatorului Marius Ovidiu Isăilă, pusă sub sechestru de procurorii anticorupţie

Astfel, conform DNA, a fost instituit sechestrul asupra bunurilor mobile şi imobile ale lui Isăilă, până la concurenţa sumei de 220.000 de euro.

În plus, procurorii au pus sechestru pe un apartament cu trei camere, situat în Bucureşti, două construcţii cu teren amplasate în judeţul Bacău, un apartament cu o cameră situat în Bucureşti şi un teren de 1.014 metri pătraţi, amplasat în Corbeanca, judeţul Ilfov.

DNA a decis şi instituirea sechestrului asupra conturilor deţinute de senator.

"De asemenea, inculpatul Isăilă Marius Ovidiu va depune o cauţiune în valoare de 500.000 de lei, care va fi consemnată pe numele inculpatului la dispoziţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie, sau prin constituirea unei garanţii reale, mobiliare ori imobiliare, în limita aceleiaşi sumei de 500.000 de lei, în favoarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie", precizează reprezentanţii DNA, în comunicatul de presă.

Plenul Senatului a respins, în 2 iunie, arestarea preventivă a senatorului Marius Ovidiu Isăilă.

Direcţia Naţională Anticorupţie susţinea că solicitarea de arestare preventivă a lui Isăilă este justificată de faptul că au fost constatate "repetabilitatea actelor infracţionale, întinderea acestora în timp (2012 – 2014), modalitatea concretă de săvârşire a infracţiunilor - prin folosirea/interpunerea altor persoane care primeau sumele de bani pretinse urmare a traficării influenţei, modalitatea conspirată de a aborda discuţiile cu tematică infracţională (în toalete, prin dezbrăcarea interlocutorului pentru a nu avea asupra sa aparatură de înregistrare, dialog în şoaptă însoţit de gestică), precum şi încercările de a şterge urmele infracţiunilor prin redactarea unor contracte false care să creeze o altă aparenţă decât realitatea primirii unor sume de bani".

De asemenea, DNA spunea că Isăilă a încercat să afle date nedestinate publicităţii, despre posibile cercetări ce s-ar fi putut efectua faţă de persoana sa de către organele judiciare.

Procurorii precizează că Marius Isăilă a ocupat o serie de funcţii în sistemul public de finanţe, fiind director în Administraţia Financiară Sector 5, director adjunct al Direcţiei de Control din cadrul ANAF, şef serviciu în Ministerul de Finanţe, la Oficiul de Plăţi şi Contracte PHARE, pentru ca din decembrie 2012 să fie ales senator.

În 2012, Isăilă ar fi solicitat o mită de 200.000 de euro de la un om de afaceri pentru a interveni în soluţionarea favorabilă a controlului ANAF, el fiind la acel moment şef serviciu în Ministerul Finanţelor. Actualul senator PSD, alături de consilierul său Ştefan Cristian Ene, ar fi primit 180.000 de euro, în vreme ce un intermediar al mitei a obţinut 20.000 de euro din suma totală.

Intermediarul, Cătălin Cristescu, era comisar în cadrul Gărzii Financiare şi reprezenta legătura cu omul de afaceri Lucian Timofanovici, deţinător al firmei SC Dave Research SRL.

Ca urmare a faptului că situaţia controlului ANAF la firma omului de afaceri nu fusese rezolvată, dar şi sub pretextul că de fapt ar fi fost vorba de o nouă verificare asupra firmei, lui Timofanovici i s-a solicitat o nouă sumă, de 150.000 de euro. În iulie 2012, omul de afaceri realizează un denunţ la DNA, în care pune la dispoziţie inclusiv o serie de înregistrări ambientale în susţinerea demersului.

Ulterior, procurorii au dispus interceptarea comunicărilor dintre Timofanovici şi Cristescu, intermediarul folosit de Isăilă şi Ene, în cursul cărora s-au confirmat plata mitei de 200.000 de euro cât şi solicitarea făcută pentru o nouă sumă, de 150.000 de euro.

Supravegherea întâlnirilor dintre cei doi a fost realizată inclusiv prin mijloace audio-video, cu scopul pregătirii unui flagrant, însă în cele din urmă demersul a eşuat ca urmare a unei scurgeri de informaţii din cadrul DNA.

Intermediarul Cătălin Cristescu este pus sub învinuire, iar după aplicarea sechestrului şi începerea urmăririi penale acesta se decide să colaboreze cu procurorii. El oferă declaraţii care confirmă infracţiunile suspectate de procurori cu privire la intermedierea realizată de acesta în scopul soluţionării favorabile a controlului ANAF pentru firma lui Timofanovici.

Ulterior, procurorii reuşesc cu ajutorul lui Cristescu să realizeze un flagrant, în martie 2014, în care Ştefan Cristian Ene primeşte suma de 20.000 de euro cu scopul ca senatorul PSD Marius Isăilă să-i faciliteze câştigarea concursului pentru un post în Direcţia Generală Antifraudă Fiscală.

Urmare a acestui flagrant, Ene decide să colaboreze cu procurorii şi confirmă infracţiunile în care au fost implicaţi atât el, cât şi senatorul Isăilă. De asemenea, consilierul lui Isăilă participă la operaţiuni de supraveghere în calitate de colaborator al DNA, redactând la solicitarea senatorului un contract de împrumut prin care Ene să şteargă urmele mitei de 20.000 de euro primită de la Cristescu. Astfel, procurorii probează infracţiunea de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată.