Avocatul Ion Cazacu: Adrian Năstase este extrem de mulţumit şi fericit

"Nu e vorba de victorie aici. Vorbim de o judecată dreaptă şi o soluţie corectă. Asta s-a întâmplat în acest dosar. O să vedem dacă DNA înţelege să atace soluţia cu recurs", a declarat avocatul Cazacu, după pronunţarea deciziei în dosarul "mătuşa Tamara".

Întrebat dacă a vorbit cu fostul premier, avocatul a spus: "Adrian Năstase era extrem de mulţumit şi fericit, pentru că să treci prin ceea ce a trecut el, de aproape şase ani, este ceva deosebit".

"Aţi văzut că el a venit aproape în fiecare zi la ICCJ, a onorat toate completele de judecată şi a crezut în nevinovăţia lui", a mai precizat avocatul Ion Cazacu, care l-a apărat pe Ioan Melinescu în acest dosar, însă a intrat şi în dosarele fostului premier.

Întrebat ce soluţii suspectează că se vor da în celelalte două dosare penale în care Năstase a fost deferit justiţiei de către procurorii anticorupţie, avocatul a spus că nu face pronosticuri, dar că în aceste dosare se lucrează intens, se dau termene de pe o zi pe alta sau de pe o săptămână pe alta, astfel că, în opinia sa, ele vor fi soluţionate la începutul lui 2012.

Întrebat de ce crede că procurorul DNA a cerut o condamnare cu suspendarea executării pedepsei, avoatul a declarat: "Nu cunosc resorturile concluziilor procurorului, iar eu nu am interpretat decât că ar putea fi vorba de o posibilă slăbiciune a probatoriului".

Fostul premier Adrian Năstase a fost achitat, joi, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) pentru faptele de corupţie imputate de procurorii Direcîţiei Naţionale Anticorupţie.

ICCJ l-a achitat pe Adrian Năstase pentru fapta de dare de mită, invocând articolul 11, punctul 2, litera a din Codul de procedură penală, raportat la articolul 10, litera d, respectiv că faptei îi lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii.

Şi Ioan Melinescu a fost achitat pentru divulgare de informaţii şi pentru dare de mită, pentru acelaşi temei în baza căruia a fost absolvit şi Adrian Năstase.

Totodată, judecătorii instanţei supreme l-au mai achitat pe Melinescu pentru fapta de sustragere sau distrugere de înscrisuri, invocând litera c a articolului 10 Cpp, respectiv că fapta nu a fost comisă de el.

De asemenea, Ristea Priboi a fost achitat pentru complicitate la luare de mită şi la dare de mită, în baza articolului 10, litera a Cpp, adică fapta nu există.

Cheltuielile judiciare ocazionate de acest dosar rămân în sarcina statului, ICCJ respingând, totodată, ca nefondată cererea lui Ristea Priboi ca denunţătorul Jenică Boierică să-i plătească onorariul avocatului.

Decizia poate fi contestată la completul de cinci judecători al ICCJ, în termen de zece zile de la pronunţare.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a încheiat în 24 noiembrie cercetarea judecătorească în cazul "Mătuşa Tamara". Instanţa anunţa atunci că în 7 decembrie se va pronunţa asupra acuzelor aduse de către Direcţia Naţională Anticorupţie fostului premier Adrian Năstase, consilierului acestuia Ristea Priboi şi fostului şef al Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) Ioan Melinescu.

Procurorul de şedinţă a solicitat, în finalul pledoariei sale, ca ICCJ să-i aplice lui Adrian Năstase o pedeapsă cu suspendarea executării pedepsei.

Procurorii DNA au stabilit că, în noiembrie 2000, Ioan Melinescu, în calitate de membru al Plenului Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, i-ar fi contactat, cu sprijinul persoanei denunţătoare, pe Ristea Priboi şi pe Adrian Năstase, cărora le-ar fi comunicat că, în cadrul instituţiei în care îşi desfăşura activitatea, se află în lucru, cu propunere de informare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, o lucrare având ca obiect depunerea în numerar a unei sume de 400.000 de dolari într-un cont bancar având-o ca titular pe Daniela Năstase, soţia lui Adrian Năstase.

Atunci, Melinescu i-ar fi promis lui Năstase că va bloca lucrarea până după alegerile din decembrie 2000, sugerând că acest dosar trebuie să dispară. Năstase Adrian s-a declarat de acord cu propunerea respectivă, arătând că urmăreşte această finalitate, susţineau procurorii.

"Ca urmare a acestei înţelegeri, după numirea sa, la data de 28 decembrie 2000, în funcţia de prim-ministru al Guvernului României, Năstase Adrian a determinat, în prima şedinţă de guvern, emiterea HG 1399/30 decembrie 2000, pe care a şi semnat-o în calitate de prim-ministru. Prin respectiva hotărâre a fost numit în funcţia de preşedinte al Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor Melinescu Ioan, fiind revocat fostul preşedinte Cucu Adrian, precum şi unul dintre membrii Plenului (care se ocupa de coordonarea verificărilor legate de provenienţa şi circumstanţele depunerii sumei de 400.000 de dolari în contul Danielei Năstase)", susţine DNA.

După numirea în funcţie, "Melinescu Ioan a sustras lucrarea nr. S3439/1999 (care o viza pe Năstase Daniela), şi a înmânat-o, în prezenţa denunţătorului, lui Priboi Ristea, consilier al primului ministru Năstase Adrian, cu scopul de a-i fi remisă acestuia din urmă", spun procurorii anticorupţie.

"Ca urmare a numirii în această funcţie, abuzând de prerogativele ce-i erau conferite, precum şi de lipsa unor reglementări stricte cu privire la circuitul lucrărilor în cadrul Oficiului, Melinescu Ioan a sustras lucrarea nr. S3439/1999 (care o viza pe Năstase Daniela), şi a înmânat-o, în prezenţa denunţătorului, lui Priboi Ristea, consilier al primului ministru Năstase Adrian, cu scopul de a-i fi remisă acestuia din urmă. Cercetările efectuate în cauză au relevat că întrevederile şi discuţiile purtate între învinuiţii Melinescu Ioan, Priboi Ristea şi Năstase Adrian, la care a participat şi denunţătorul s-au desfăşurat fie în biroul lui Priboi Ristea, fie la cabinetul lui Năstase Adrian. Probatoriul a arătat că verificările cu privire la provenienţa sumei de 400.000 USD ajunsă în contul Danielei Năstase, efectuate de ONPCSB (sub coordonarea acelui membru al plenului care avea să fie demis prin HG de Năstase Adrian) au stabilit că veniturile nu justificau suma depusă. Circumstanţele depunerii sumei de 400.000 USD de către o altă persoană, în contul Danielei Năstase şi justificarea provenienţei acestor bani şi a scopului plăţii au ridicat semne de întrebare cu privire la legalitatea tranzacţiei. Conform unui contract de vânzare-cumpărare anexat de către depunător reieşea că suma de 400.000 USD, depusă în numerar, provenea din vânzarea unor bijuterii, tablouri, papirusuri şi a altor bunuri de valoare de către mătuşa Danielei Năstase, pe nume Cernasov Tamara care avea împuternicire în contul personal al Danielei Năstase deschis la Bank Austria Creditanstalt. Conform acestui document, s-ar presupune că 11 tablouri semnate de pictori ca Tonitza, Baba, Rousseau, Iser, Popescu, Băncilă, Baraschi, Vermont, 3 manuscrise englezeşti pe pergament din perioada 1784-1827, vase Doum Nancy şi Lalique, obiecte valoroase de mobilier şi 30 piese bijuterii aur totalizând cca. 600 grame s-au aflat în apartamentul de bloc al Tamarei Cernasov, în vârstă de 91 de ani, care locuia singură. Dovezi certe că aceste bunuri s-au aflat în posesia şi proprietatea vânzătoarei nu există însă, întrucât aceasta nu a prezentat notarului public niciun document care să ateste dobândirea bunurilor respective, ci numai o declaraţie de bună credinţă", nota DNA în actul de acuzare.

În 18 ianuarie 2006, Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor a sesizat organele de urmărire penală cu privire la dispariţia lucrării numărul S3439/1999.