Avocatul lui Bârsan: DNA a ridicat două şiraguri de mărgele, patru fotografii, un bilet de avion şi a fotografiat pantofi

Liviu Popescu a arătat că, potrivit Codului de procedură penală, anchetatorii puteau solicita obiectele pe care le-au ridicat la percheziţii din locuinţa Gabrielei Bârsan, însă DNA nu a făcut nicio solicitare în acest sens.

Avocatul a contestat legalitatea percheziţiei, solicitând Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să desfiinţeze în totalitate hotărârea Secţiei pentru judecători a CSM din 6 octombrie, "cu efect retroactiv", considerând că măsura a fost nelegală.

Preşedintele CSM, Horaţius Dumbravă, l-a întrebat pe avocat dacă percheziţia a fost efectuată. Liviu Popescu a confirmat, spunând că i-a cerut procurorului să plece din locuinţa Gabrielei Bârsan, iar acesta nu a făcut-o şi, în aceste condiţii, nu ar fi putut interveni în forţă.

În procesul-verbal de după percheziţie, avocatul Popescu a consemnat că Gabriela Bârsan, având în vedere poziţia soţului acesteia de judecător la CEDO, beneficiază de imunitate şi, mai mult, că s-au încălcat prevederile din Dreptul procesual penal, ridicându-se "gablonţurile" şi restul obiectelor.

Secţia pentru judecători a CSM a admis, în 6 octombrie, cererea procurorilor anticorupţie de percheziţionare a locuinţei Gabrielei Bârsan, soţia judecătorului român la CEDO Corneliu Bârsan, decizie contestată de ambii magistraţi.

Marţi, Secţia pentru judecători a respins contestaţia profesorului Corneliu Bârsan.

Tot marţi s-a pus în discuţie şi contestaţia Gabrielei Bârsan faţă de avizul CSM privind percheziţionarea locuinţei sale.

Preşedintele CSM, Horaţius Dumbravă, în şedinţa Plenului Consiliului, a comunicat faptul că preşedintele Curţii Europene a Drepturilor Omului a transmis o scrisoare în care a invocat prevederi ale protocolului adiţional referitor la imunităţi şi privilegii ale judecătorilor CEDO, respectiv că acestea se extind şi asupra reşedinţei private a judecătorului Curţii, în speţă Corneliu Bârsan. În scrisoare se pune problema dacă se solicită ridicarea imunităţii judecătorului Corneliu Bârsan de la CEDO.

Judecătorul român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg, Corneliu Bârsan, a reclamat Consiliului Superior al Magistraturii măsura percheziţionării locuinţei în care stă soţia sa, Gabriela Bârsan, judecător la instanţa supremă română, acuzată într-o afacere de corupţie.

Corneliu Bârsan invocă imunitatea dobândită ca judecător la CEDO, susţinând că procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie - care au obţinut aviz de percheziţie de la CSM - nu ar fi avut dreptul de a intra în locuinţa sa din Snagov, unde locuieşte soţia sa, Gabriela Bârsan.

Acelaşi argument îl aduce Gabriela Bârsan - acuzată de procurorii anticorupţie într-un caz de corupţie -, care a contestat la plenul CSM percheziţionarea imobilului său.

Direcţia legislaţie a Consiliului consemnează, în punctul de vedere cu privire la cele reclamate de soţii Bârsan, că CSM doar se pronunţă dacă este o măsură obiectivă cea solicitată de organul judiciar, şi nu una abuzivă.

Pe de altă parte, surse din magistratură susţin că imunitatea diplomatică poate fi invocată doar cu privire la locul în care locuieşte demnitarul, în speţă imobilul din Strasbourg pe care îl ocupă profesorul Bârsan, care are reşedinţa acolo.

În 6 octombrie, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au obţinut aviz de percheziţionare a locuinţelor judecătoarelor Gabriela Bârsan şi Iuliana Puşoiu, de la Secţia de Contencios Administrativ a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Gabriela Bârsan deţine încă preşedinţia Secţiei de Contencios a instanţei supreme, în timp ce Iuliana Puşoiu şi-a cerut pensionarea, CSM urmând să decidă.

Jurişti de marcă, avocaţi, profesori de drept apreciază că profesorul Corneliu Bârsan ar trebui să demisioneze având în vedere poziţia de judecător la Curtea Europeană.

Mandatul lui Corneliu Bârsan (68 de ani) - propus în 2007 de CSM, validat de Guvernul român şi numit de Consiliul Europei - expiră în 31 octombrie 2013.

Cum numirea a făcut-o Secretarul General al Consiliului Europei, ca principiu, potrivit regulii de drept administrativ, cine numeşte poate şi revoca, CSM neavând competenţa în a dispune revocarea judecătorului român la CEDO.