- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
Avocatul Mihai Bejenaru l-a reclamat premierului pe prefectul de Mureş
Avocatul Mihai Bejenaru, suspectat de prefectul de Mureş că lucra pentru familia grofului Banffy, ce solicită retrocedarea unor păduri, a trimis o scrisoare deschisă premierului şi mai multor instituţii, în care îl reclamă pe prefect şi cere verificarea acestuia.
Potrivit scrisorii deschise care a fost făcută publică, miercuri, de avocatul Mihai Bejenaru-Dragoş, acesta cere premierului şi mai multor instituţii, printre care comisiile pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi altor petiţii din Senat şi Camera Deputaţilor, Consiliului Superior al Magistraturii, procurorul general al României, Serviciul Român de Informaţii, verificarea procedurilor de revendicare şi demersurile procesuale iniţiate de Banffy Eva Maria şi actele şi faptele avocatului, "pentru a înlătura susţinerile tendenţioase ale prefectului judeţului Mureş, Emil Marius Paşcan", transmite corespondentul MEDIAFAX.
"Verificările acestor instituţii vor putea demonstra legalitatea şi corectitudinea conduitei noastre, fiind în măsură să înlăture acuzele tendenţioase, denigratoare şi instigatoare formulate de un funcţionar public în exerciţiul atribuţiilor sale legale", afirmă avocatul în scrisoare, precizând că nici el şi nici fostul şef al Ocolului Silvic Răstoliţa, Felician Cotiso Străuţ, nu au calitatea de moştenitori ai Evei Banffy "cu privire la pădurile din Mureş".
Potrivit scrisorii deschise, procedurile de revendicare iniţiate de Banffy Eva nu se referă la 130.000 de hectare de pădure, ci la aproximativ 5 la sută din această suprafaţă, proprietăţi ale antecesorilor săi - Banffy Ladislau, Banffy Ioan şi Banffy Ioan Jr -., toţi cetăţeni români, toate suprafeţele revendicate fiind preluate abuziv de regimul comunist în anii 1948–1949, ci nu înainte de 1945.
“Nu există un virtual grof Banffy, aşa cum încercaţi să induceţi în mod fals. Banffy Daniel de care faceţi vorbire nu este antecesorul doamnei Banffy Eva. (…) Banffy Ladislau a cumpărat suprafeţele revendicate în anii 1936-1938, ca cetăţean român al României Mari. Aveti cunostinţă, oare, de faptul că Banffy Ladislau, tatăl doamnei Banffy, în 1927 era ofiţer al armatei române la Botoşani, iar în cel de al doilea război mondial nu a făcut parte din armata ungară?. Cum puteţi afirma, atunci, că «Banffy Eva ar fi moştenitoarea unui fost ministru de război al Ungariei care a luptat împotriva României»? Există două răspunsuri posibile pentru faptul că nu faceţi afirmaţii corecte: fie nu cunoaşteţi situaţia reală, ceea ce este extrem de periculos, dumneavoastră deţinând calitatea de prefect al judeţului Mureş; fie minţiţi. De ce, domnule prefect?”, se arată în scrisoare.
În replică, prefectul de Mureş, Marius Paşcan, a declarat că îşi menţine acuzaţiile, dar îi mulţumeşte avocatului că i se alătură în demersul de sesizare a instituţiilor statului, pentru a face verificări pe acest subiect.
Prefectul de Mureş, Marius Paşcan, făcuse plângere penală împotriva avocatului Mihai Bejenaru, suspectându-l că lucra pentru familia grofului Banffy, ce solicită retrocedarea unor păduri, în timp ce era plătit de Direcţia Silvică să reprezinte interesele statului, avocatul respingând însă acuzaţiile
"Anul trecut, unica urmaşă a grofului Banffy a decedat. În testament, am aflat cu stupoare că figurează avocatul Bejenaru şi fostul şef al Ocolului Silvic Răstoliţa Cotiso Străuţ, cu câte 10 la sută. Împotriva lor am făcut plângeri penale", spunea prefectul.
Potrivit prefectului, Direcţia Silvică Mureş îl plătea pe avocatul Bejenaru să adune informaţii legate de proces, el i-a cerut şefului DS Mureş să îl schimbe, iar după ce acest lucru s-a întâmplat procesul a luat o turnură favorabilă pentru statul român.
Paşcan preciza că, după ce a descoperit că avocatul figurează în testamentul unicei moştenitoare a grofului Banffy - în baza documentului depus la dosar, ca urmare a decesului acesteia, anul trecut a făcut plângeri penale la DNA Târgu Mureş, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş şi la Inspectoratul General al Poliţiei Române.
"Consider că a fost încălcată legea. Domnul avocat era plătit să lucreze în folosul Direcţiei Silvice Mureş, strângea tot felul de documente, dar nu le-a utilizat pentru Direcţia Silvică, ci după ce a ajuns să reprezinte partea adversă. Suspiciunea mea, că lucra pentru urmaşii grofului Banffy când era plătit de Direcţia Silvică Mureş, rămâne să o cerceteze organele statului", arăta Paşcan.
El menţiona că, în momentul în care a preluat funcţia, procesele cu urmaşii foştilor grofi pentru 130.000 de hectare de pădure, reprezentând 70 la sută din suprafaţa împădurită a judeţului, erau pierdute până în faza de Curte de Apel, deşi obiectul lor îl reprezentau suprafeţe care ar fi fost deţinute de aceştia înainte de 1945, iar toate legile fondului funciar postdecembriste se referă la retrocedări după 1945.
Prefectul sublinia că a reuşit să obţină trimiterea spre rejudecarea pe fond a procesului cu unica moştenitoare a grofului Banffy, la Judecătoria Reghin, unde se judecă în prezent, apreciind însă că aceste procese nu ar fi trebuit acceptate "din capul locului" de instanţă.
În mai 2007, avocatul Mihai Bejenaru, în calitate de reprezentant al urmaşilor familiilor nobiliare Banffy şi Kemeny, l-a acuzat, într-o conferinţă de presă, pe prefectul de Mureş de la acea dată, Ciprian Dobre, de "ilegalităţi care au dus la un jaf de 150 milioane de euro". Avocatul anunţa că a depus la DNA plângeri împotriva prefectului Ciprian Dobre, primarului comunei Răstoliţa, Gheorghe Mogilă, şi membrilor Comisiei Judeţene de reconstituire a dreptului de proprietate, care ar fi contribuit la eliberarea unui titlu de proprietate pe suprafaţa de 4.339 hectare de pădure, fără a avea stabilit un amplasament.
Bejenaru susţinea că "sub atenta oblăduire a prefectului" s-a ajuns la comiterea unui jaf din pădurile care au aparţinut pe vremuri celor două familii nobiliare. Astfel, reprezentanţii Primăriei Răstoliţa ar fi formulat în nume propriu cereri de revendicare, obţinând, printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, 4.339 de hectare de teren, deşi statul român a preluat prin naţionalizare de la comună doar 500 de hectare de pădure.
Fostul prefect Ciprian Minodor Dobre, în prezent deputat, a declarat, joia trecută, corespondentului MEDIAFAX că a obţinut decizie de neîncepere a urmăririi penale în acest caz.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Alegerile prezidenţiale au fost contestate la CCR. Se cere anularea primului tur
-
Ministrul Economiei, despre şedinţa CSAT: Dacă este convocată, este necesară
-
BREAKING NEWS Vize SUA. Rata de refuz a vizelor a scăzut la 2,61%, sub pragul impus în programul Visa Wiever / "Congresului SUA va comunica oficial că România este calificată în program”
-
Pot fi repetate alegerile prezidenţiale? Fost preşedinte CCR: Da!
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
PROSPORT.RO
CANCAN.RO
GANDUL.RO