Avocatul Poporului: Sunt probleme nerezolvate în domeniul dizabilităţii. Ministerul nu a ţinut cont de recomandări

Probleme privind protecţia persoanelor cu dizabilităţi au rămas nerezolvate, fiind multe lacune în legislaţie ce duc la restricţionarea unor drepturi, dar şi la interpretări şi aplicări arbitrare, pentru că MMFPSPV n-a ţinut cont de recomandările primite, spune adjunctul Avocatului Poporului (AP).

Urmărește
530 afișări
Imaginea articolului Avocatul Poporului: Sunt probleme nerezolvate în domeniul dizabilităţii. Ministerul nu a ţinut cont de recomandări

Avocatul Poporului: Sunt probleme nerezolvate în domeniul dizabilităţii. Ministerul nu a ţinut cont de recomandări (Imagine: Catalina Filip/Mediafax Foto)

Adjunctul Avocatului Poporului (AP) pentru domeniul drepturile copilului, ale familiei, tinerilor, pensionarilor şi persoanelor cu handicap, Ionel Oprea, a declarat vineri, pentru MEDIAFAX, că în domeniul dizabilităţii rămân probleme nerezolvate, deşi Instituţia AP a întocmit două rapoarte privind disfuncţionalităţile din domeniu şi a făcut recomandări pentru remedierea lor.

"Din păcate, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) nu a ţinut cont de recomandările făcute de Avocatul Poporului", a subliniat Oprea.

Prin rapoartele speciale întocmite, AP a semnalat problemele persoanelor cu handicap, generate de prevederi legale neclare sau lacunare şi de disfuncţionalităţi administrative.

În Raportul special privind plata drepturilor salariale ale asistenţilor personali, prevăzute de Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, au fost semnalate grave deficienţe în plata acestor drepturi de către primării.

"Deficienţele privind plata drepturilor salariale sunt generate de reglementarea defectuoasă a art. 94 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, precum şi a legilor bugetului de stat, legi care nu specifică în mod clar procentul asigurării finanţării acestor drepturi salariale de la bugetul de stat, respectiv din bugetul local. La aceasta se adaugă nerespectarea de către autorităţile administraţiei publice locale a obligaţiei de a asigura fondurile necesare finanţării drepturilor persoanelor cu handicap grav. (...) Cu toate acestea, autorităţile administraţiei publice locale nu au prevăzut sume suficiente pentru efectuarea plăţilor pe parcursul întregului an. Acest fapt a fost posibil nu numai din cauza lipsei de interes pentru problemele persoanelor cu handicap din partea autorităţilor, ci şi din cauza neclarităţii dispoziţiilor art. 94 din Legea nr. 448/2006 referitor la sursele de finanţare pentru protecţia persoanelor cu handicap", se arată în raportul AP.

Propunerile formulate în raport au vizat modificarea art. 94 din Legea nr. 448/2006, prin stabilirea procentului de contribuţie proprie a autorităţilor, pentru asigurarea sumelor necesare finanţării protecţiei persoanelor cu handicap grav.

O altă problemă semnalată în raport se referă la restricţionarea accesului la sănătate, educaţie şi servicii sociale al persoanelor cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate, ca urmare a tergiversării aprobării normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 151/2010.

AP arată că, deşi termenul iniţial de elaborare a acestor norme a fost de 90 de zile de la data publicării legii (14 iulie 2010), ele nu au fost publicat nici acum, situaţia creată fiind cu atât mai gravă cu cât ele privesc, în mod special, copiii şi adolescenţii cu tulburări din spectrul autist, pentru care şansele de recuperare şi integrare socială depind de serviciile de depistare, diagnostic şi intervenţie precoce.

AP a mai constatat că art. 59 alin.(1) din Legea nr.448/2006 este interpretat şi aplicat arbitrar, din cauza faptului că legiuitorul nu a stabilit în mod clar şi fără echivoc condiţiile şi împrejurările în care se face reevaluarea persoanelor cu handicap ireversibil, creându-se astfel o aparentă contradicţie a acestui text de lege cu prevederile art. 87 alin.1¹ din lege, precum şi premisele unor practici defectuoase din partea autorităţilor competente să aplice această dispoziţie legală.

Pentru evitarea interpretărilor arbitrare şi a practicilor administrative defectuoase, în raport a fost propusă introducerea în textul art. 59 a unei precizări privind condiţiile şi împrejurările care determină reevaluarea persoanelor cu handicap ireversibil.

Instituţia AP a mai constatat şi neconcordanţa Anexei privind certificatul de încadrare în grad de handicap (din H.G. nr. 430/2008 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea şi funcţionarea comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap) cu articolul 35 din Legea nr. 448/2006.

Astfel, conform articolului 35 din Legea nr. 448/2006, persoana cu handicap grav are dreptul, în baza evaluării medico-psihosociale, la un asistent personal. Pe de altă parte, în Anexa privind certificatul de încadrare în grad de handicap, în dreptul gradului de handicap grav, sunt trecute următoarele precizări: "cu asistent personal", "fără asistent personal", "cu indemnizaţie de însoţitor", "fără indemnizaţie de însoţitor", în loc să fie trecută doar prevederea "cu asistent personal", aşa cum este precizat în lege.

"În opinia noastră, Anexa nu se limitează la detalierea legii, ci adaugă la lege, ceea ce nu este permis, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative", se arată în raport.

Sursa citată consideră că o altă problemă a apărut din cauza impunerii prin Ordinul comun al MMFPS şi MS nr. 762 /1992/2007 a unor criterii care determină tratarea în mod diferit a handicapului, în funcţie de momentul dobândirii afecţiunii care generează handicapul şi de cauza acesteia.

"Examinarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap a condus la constatarea că, pentru anumite afecţiuni, încadrarea în grad de handicap este posibilă doar dacă sunt congenitale şi sau/precoce, iar în cazul altor afecţiuni, «indiferent de vârstă». De exemplu, în cazul paraparezelor/paraplegiilor, tetraparezelor/tetraplegiilor, monoparezelor/monoplegiilor, se utilizează sintagma «indiferent de vârstă şi statut», în vreme ce la disfuncţiile activităţii corticale, este avută în vedere epilepsia (malconvulsivant) cu debut precoce (copilărie şi adolescenţă)", se mai arată în raport.

O altă problemă generată de prevederile Ordinului nr. 762/1992/2007 se referă la faptul că o boală nu se poate încadra în prevederile acestuia decât dacă a intervenit dintr-o cauză stabilită de acest act normativ. Astfel, se creează situaţia în care, deşi au aceeaşi boală, unele persoane sunt încadrate în grad de handicap, deoarece afecţiunea a fost determinată de cauza prevăzută de acest ordin, iar altora nu li se acordă grad de handicap, întrucât cauza bolii lor nu este cea menţionată în ordin.

"Faţă de această situaţie, în raport a fost propusă modificarea şi completarea Ordinului MMFPS şi MSP nr. 762/1992/2007 în sensul încadrării persoanelor în grad de handicap în baza deficienţei, indiferent de cauza acesteia şi de momentul dobândirii afecţiunii care generează handicapul", se mai arată în raport.

AP precizează că numeroasele sesizări primite, în continuare, din partea persoanelor cu handicap şi a familiilor acestora confirmă faptul că problemele semnalate nu au fost rezolvate în plan administrativ şi legislativ.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici