Avocatul Poporului verifică toate centrele de reţinere şi arestare preventivă din ţară

Avocatul Poporului a decis să extindă ancheta la toate centrele de reţinere şi arestare preventivă din ţară, la o zi după ce s-a sesizat din oficiu şi a declanşat o anchetă la Secţia exterioară Cluj a Penitenciarului Gherla şi la Spitalul Penitenciar Jilava pentru a stabili dacă au fost încălcate drepturile Monicăi Iacob Ridzi.

"În cadrul anchetei vor fi verificate condiţiile de detenţie din toate centrele de reţinere şi arestare preventivă, în raport cu respectarea drepturilor omului", se arată într-un comunicat transmis, joi, de Avocatul Poporului.

Insituţia Avocatului Poporului precizează că verificările în aceste centre se fac după ce, anterior, în 27 ianuarie 2015, a fost declanşată o anchetă în toate penitenciarele din România, ale cărei rezultate se află în analiza specialiştilor instituţiei.

La finalul ambelor acţiuni de verificare va fi întocmit un Raport special al Avocatului Poporului cu privire la situaţia din penitenciare şi centrele de reţinere şi arestare preventivă, raport care va fi înaintat Parlamentului şi Guvernului.

Avocatul Poporului va propune, în cadrul raportului, şi soluţii legislative sau de altă natură pentru îmbunătăţirea sistemului prin care se realizează privarea de libertate a persoanelor în baza unei decizii a unei autorităţi.

Avocatul Poporului a anunţat, miercuri, că face o anchetă la Secţia exterioară Cluj a Penitenciarului Gherla şi la Spitalul Penitenciar Jilava, verificările urmând să stabilească dacă au fost încălcate drepturile Monicăi Iacob Ridzi, dar şi motivele şi condiţiile de transfer ale fostului ministru al Tineretului.

"În cadrul cercetărilor vor fi verificate motivele şi condiţiile de transfer la Spitalul Penitenciar Jilava, condiţiile de detenţie la Secţia exterioară Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla şi la Spitalul Penitenciar Jilava şi va avea loc o discuţie cu persoana privată de libertate", se arăta în comunicatul transmis miercuri agenţie MEDIAFAX.

Potrivit sursei citate, ancheta a fost iniţiată după ce în presă au apărut informaţii referitoare la condiţiile de detenţie ale fostului ministru al Tineretului şi Sportului în Penitenciarul Gherla şi modul în care ea a fost transportată de la această unitate de detenţie la Spitalul Penitenciar Jilava.

Fostul ministru al Tineretului a scris, marţi, pe blogul său, un mesaj intitulat "Apel la reflecţie", în care vorbeşte despre condiţiile din închisori, spunând că aceia care ajung în penitenciare sunt condamnaţi, a doua oară, la umilinţă.

"Sunt două săptămâni de când sunt în penitenciar dintr-o gravă eroare judiciară, două săptămâni de chin, de umilinţă, de durere, de suferinţă. Două săptămâni în care m-am simţit tot mai rău, două săptămâni în care medicul penitenciarului - o doamnă căreia nu am ce să-i reproşez - văzând cât îmi este de rău, a făcut eforturi să mă trimită la un spital pentru investigaţii ce îmi sunt urgente şi necesare având în vedere bolile grave de care sufăr", scrie Monica Iacob Ridzi.

Citeşte şi: Cum arată celula în care a stat Monica Iacob Ridzi - FOTO

Citeşte şi: ANP: Ridzi a primit două pături de la penitenciar şi i-a fost aprobată cererea de a primi o pilotă. Cum arată celula în care a stat Ridzi - FOTO

Citeşte şi: Avocatul Poporului verifică motivele şi condiţiile transferului lui Ridzi de la Gherla la Jilava

Citeşte şi: ANP: În timpul transferului, Ridzi a fost cazată într-un penitenciar şi s-au făcut cinci opriri

Citeşte şi: Monica Ridzi, apel "disperat" către ministrul Justiţiei: Mergeţi în penitenciare să vedeţi cum stau deţinuţii

Ea spune că sistemul medical din penitenciar nu este bine gândit, asistenţa medicală fiind bine reglementată în lege, dar greu aplicabilă în practică.

Aceasta mai spune că pentru condiţiile din penitenciare nu sunt vinovaţi directorii penitenciarelor, pentru imposibilitatea efectuării unor investigaţii necesare deţinutilor nu sunt vinovaţi medicii din penitenciare, vinovaţii fiind cei care, subfinanţând în mod constant Administraţia Naţională a Penitenciarelor, au generat o situaţie critică în acest moment şi "ar trebui să răspundă penal pentru asta".

Monica Iacob Ridzi mai arată că situaţia sa medicală este agravată de condiţiile din penitenciar, care "nu asigură respectarea demnităţii umane, cum prevede Legea 254/2013 la art. 4".

La rândul său, Autoritatea Naţională a Penitenciarelor (ANP) preciza, miercuri, că Monica Iacob Ridzi a urmat tratamentul medicilor prescris înainte de a intra în închisoare, a primit două pături de la penitenciar şi i-a fost aprobată cererea de a primi o pilotă de la familie.

Reprezentanţii ANP mai susţineau că sistemul penitenciar a fost şi este verificat periodic de autorităţile cu atribuţii de control, naţionale şi comunitare.

Marţi seară, după aproximativ 27 de ore, Monica Iacob Ridzi a ajuns la Spitalul Penitenciar Jilava, unde a fost transferată de la secţia exterioară Cluj a Penitenciarului Gherla, în baza unei solicitări personale de internare în spital, ea motivând că suferă de mai multe boli şi că se simte rău.

Fostul ministru Monica Iacob Ridzi a cerut Penitenciarului Gherla stabilirea unui regim semideschis de executare a pedepsei, invocând faptul că suferă de numeroase afecţiuni medicale, printre care trombofilie şi leuconeutropenie.

Monica Iacob Ridzi a fost condamnată definitiv, în 16 februarie, de către instanţa supremă, la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Tineretului. Fostul ministru s-a predat la Poliţia Judeţeană Cluj, fiind încarcerată la secţia exterioară din Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla, unde va sta în perioada de carantină.

În acelaşi dosar, fosta consilieră a Monicăi Iacob Ridzi, Ioana Vârsta, a primit o pedeapsă de cinci ani de închisoare, tot pentru abuz în serviciu, iar George Răzvan Nica Udangiu, asociat şi administrator la SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare şi doi ani interzicerea unor drepturi. De asemenea, Paul Diaconu, fost director al Direcţiei Generale Economice şi Resurse Umane din Ministerul Tineretului şi Sportului, în perioada martie-septembrie 2009, a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, după ce judecătorii au constatat că acesta şi-a plătit partea de prejudiciu. La fondul dosarului, Diaconu primise o pedeapsă de doi ani şi şase luni de închisoare cu executare.

Pedepse cu suspendare au primit şi alţi şase foşti angajaţi ai Ministerului, aceştia rămânând cu condamnările dispuse la judecarea în fond a cauzei.

Potrivit DNA, în perioada 17 martie - 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi , în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului şi externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.

În acest scop a fost alocată firmelor Artisan Consulting SRL şi Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată şi aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului şi Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locuri din Bucureşti, Costineşti şi 39 reşedinţe de judeţ, în care cunoştea că structurile proprii ale ministerului ori alte entităţi publice sau private vor desfăşura manifestări de acest gen, potrivit procurorilor.

De asemenea, procurorii o acuză pe Ridzi că, ulterior declanşării cercetărilor, în 13 iulie 2009, cu ajutorul lui Marius Mihail Mărcuţă, ar fi intervenit să fie şterse din calculatoarele MTS aparţinând unora dintre coinculpaţi date informatice şi fişiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poştă electronică, cât şi din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.

La data trimiterii dosarului în judecată, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului s-a constituit parte civilă cu suma de 2.736.933 de lei (640.000 de euro), precizând că îşi rezervă dreptul de a o modifica în funcţie de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator.