Baba: Mă confrunt uneori cu tendinţe de asociere a Procesului Bologna cu neajunsuri instituţionale

"Pentru mine, acest eveniment marchează un moment-cheie al cooperării statelor europene în domeniul învăţământului superior. Este prima conferinţă ministerială din cea de a doua decadă a Procesului Bologna. Este, de asemenea, prima conferinţă ministerială după lansarea oficială a Spaţiului European al Învăţământului Superior (SEIS). Lansat în 1999, Procesul Bologna a schimbat faţa învăţământului superior european. A adus principiile şi valorile academice în prim-planul dialogului trans-naţional", a spus ministrul Cătălin Baba.

Minsitrul a precizat că raportul privind implementarea Procesului Bologna arată că toate ţările au făcut schimbări majore şi ireversibile în direcţiile asumate.

"Astăzi putem spune că am ajuns în situaţia în care putem clădi mai departe pe o bază solidă, cea a acumulărilor din prima decadă a Procesului Bologna. Ne aflam în stadiul de consolidare a Spaţiului European al Învăţământului Superior, prin cooperare inter-guvernamentală", a declarat Baba.

El a mai spus că Procesul Bologna a reuşit să îşi menţină impulsul politic iniţial, să menţină ridicat angajamentul instituţional şi sistemic, al personalului academic şi al studenţilor.

Cătălin Baba a subliniat că trebuie totuşi ca în continuare să fie căutate modalităţi prin care să "nu ezitam să reinventăm Procesul Bologna".

"Numai astfel putem rezista oricăror tentaţii de osificare a Procesului Bologna, de izolare faţă de provocările prezentului şi faţă de alte regiuni ale lumii. Procesul Bologna trebuie să rămână proaspăt, să fie deschis către întreaga lume, nu numai către Europa. Trebuie să apere valorile democratice", a continuat ministrul Educaţiei.

El a mai spus că absolvenţii trebuie să fie educaţi în spiritul cetăţeniei democratice, viguroase şi angajante.

"Ca ministru, mă confrunt uneori cu tendinţe de asociere a Procesului Bologna cu neajunsuri instituţionale. Unii critici cer implementarea mai rapidă a unora dintre principiile şi obiectivele Bologna. Alţii critică realizările Procesului, de cele mai multe ori în asociere cu elemente care sunt exterioare sau doar tangenţiale Procesului Bologna. Există şi o categorie de critici care îşi doresc ca România să fie membră a Procesului Bologna, dar fără să implementeze unele dintre opţiunile majore agreate la nivel supra-naţional", a mai declarat Baba.

El a precizat că de cele mai multe ori este extrem de dificil să poarte, ca ministru, un dialog unitar şi constructiv cu toate aceste voci.

"Totuşi nu ezit să o fac, animat de convingerea că este esenţial să dialogam şi să informăm continuu publicul larg despre beneficiile acestei transformări", a mai spus Baba.

În multe dintre sistemele de învăţământ europene, imperativele momentului sunt creşterea rapidă a calităţii educaţiei şi explozia productivităţii cercetării şi inovării, a adăugat Baba, vorbind despre efectele crizei financiare.

"Cu toţii ne confruntăm cu efectele crizei financiare. Cu toţii suntem chemaţi să contribuim, ca miniştri ai educaţiei, la creşterea economică şi la crearea de locuri de muncă. De asemenea, ne gândim cu toţii la sustenabilitatea economică a acţiunilor noastre: suntem preocupaţi să gândim mecanisme care să ne asigure că educăm profesionişti pregătiţi pentru provocările viitorului", a mai arătat Cătălin Baba, în faţa miniştrilor participanţi la Conferinţa Bologna.

Ministrul a adăugat că învăţământul superior este chemat să aducă viitorul în prezent, să se bazeze pe talentele tinerilor şi pe capacităţile creative şi inovative ale cercetătorilor, "să contribuie la prosperitatea comunităţilor şi regiunilor de dezvoltarea".

Potrivit demnitarului, priorităţile actuale ale învăţământului superior din România vizează diferenţierea misiunii şi profilurilor instituţionale ale universităţilor în aşa fel încât să fie asigurată o diversificare a ofertelor educaţionale şi a capacităţilor instituţionale de a răspunde cerinţelor de dezvoltare personală a studenţilor, nevoilor mediului economic şi ale pieţei muncii şi specificului cultural şi comunitar al fiecărei regiuni de dezvoltare.

A doua prioritate este asigurarea unor oportunităţi egale de acces pi finalizare a studiilor universitare, concomitent cu o selecţie riguroasă a talentelor şi promovarea acelor universitari care probează cu performanţe înalte în predare şi cercetare meritele lor academice.

"Asigurarea, în următorii cinci ani, a frecventării studiilor universitare de către un procent de 40% dintre tinerii ce aparţin cohortei corespunzătoare de vârstă este pentru România o opţiune şi un angajament", a mai spus Baba.

A treia prioritate este creşterea calităţii educaţiei superioare pentru toţi, a mai spus ministrul Educaţiei.

"Ne dorim ca responsabilitatea pentru asigurarea calităţii să fie transferată gradual universităţilor. Totodată, stimulam implicarea universitarilor şi a studenţilor în promovarea inovaţiilor care duc la creşterea calităţii educaţiei", a adăugat ministrul.

O a patra prioritate, a mai spus ministrul Cătălin Baba, vizează diversificarea surselor de finanţare şi stabilirea unor conexiuni cât mai strânse între finanţarea de la bugetul de stat, guvernanţa academică şi inovarea instituţională, axată pe cercetare, educaţie şi implicare în comunitate.

"Am optat pentru folosirea de stimulente financiare în vederea creşterii implicării universitarilor în dezvoltarea comunitară şi regională ", a precizat ministrul.

Odată cu implementarea acestor priorităţi, ministrul a spus că va fi preocupat să răspundă în mod optimal unor multiple provocări.

"Daţi-mi voie să mă refer doar la câteva dintre acestea: cum să creştem angajabilitatea absolvenţilor? Cum să echilibrăm fluxurile de studenţi mobili? Să avem un echilibru între cei care pleacă din România şi cei care vin să studieze în România? Cum să creştem în continuare numărul de studenţi şi să scădem în acelaşi timp rata abandonului? Cum să echilibrăm numărul de studenţi care studiază ştiinţe exacte, inginerie şi medicină cu cei care studiază ştiinţe sociale şi umaniste? Soluţiile la aceste probleme sunt în mare parte naţionale. Dar, în Procesul Bologna, putem să purtăm un dialog pe tema soluţiilor identificate şi să învăţăm unii de la ceilalţi. O iniţiativă de învăţare mutuală ar fi benefică pentru toate ţările interesate", a continuat Cătălin Baba.

Potrivit demnitarului, redus la esenţă, Procesul Bologna înseamnă obiective, principii şi strategii agreate în comun. Procesul Bologna este instrumental pentru calitatea educaţiei şi pentru competitivitatea economiilor noastre. Învăţarea din reuşitele altora este cea mai bună modalitate de a găsi soluţii naţionale la probleme cu care se confruntă omologi din Europa şi din lume.

"După cum spuneam şi mai devreme, Procesul Bologna nu are voie să sufere de eurocentrism. Pentru mine, Procesul Bologna este deschis dinamicii economiei globale şi spaţiilor culturale care se afirmă la nivel global. Cooperarea europeană şi globală între universităţile noastre, dar şi între noi, decidenţi politici, duce la compatibilizarea, comparabilitatea şi convergenţa sistemelor noastre de învăţământ superior. În acelaşi timp, le face mai inovative şi le ajută să răspundă nevoilor naţionale ale educaţiei", a conchis ministrul Cătălin Baba.

Miniştrii învăţământului superior din 47 de ţări europene participă la Conferinţa Bologna care are loc, joi şi vineri, la Bucureşti, în cadrul căreia va fi adoptată Strategia de mobilitate ce prevede că, până în 2020, 20% din absolvenţii din Europa îşi vor petrece o parte a studiilor în străinătate.

În deschiderea Conferinţei Bologna a vorbit preşedintele Traian Băsescu.

Conferinţa ministerială de la Bucureşti va stabili priorităţile pentru faza următoare a procesului de la Bologna (2012-2015) pentru ţările din Spaţiul european al învăţământului superior (SEIS).

Miniştrii vor adopta Strategia de mobilitate Bologna care prevede că, până în 2020, 20% dintre absolvenţii de învăţământ superior din Europa îşi vor face o parte a studiilor în străinătate, în conformitate cu cadrul de referinţă european pentru mobilitatea învăţământului superior, adoptat în noiembrie 2011.

Conferinţa Bologna stabileşte trei obiective comune de politici: şanse egale la un învăţământ de calitate, creşterea angajabilităţii absolvenţilor şi creşterea nivelului mobilităţii studenţilor, ca mijloc pentru un învăţământ mai bun.

Conferinţa de la Bucureşti este organizată împreună cu Forumul politic Bologna, care reuneşte ţări din afara SEIS.

Ministrul Educaţiei, Cătălin Baba, declara recent că aproximativ 500 de participanţi vor participa la Conferinţa Bologna de la Bucureşti, cel mai mare eveniment educaţional mondial, similarul summit-ului NATO din politică, pentru organizarea căruia au fost alocaţi peste 256.000 de euro.

România a semnat Declaraţia de la Bologna şi este membru fondator încă din 1999. La sfârşitul conferinţei de la Bucureşti, Secretariatul Bologna va fi predat Armeniei.