BACALAUREATUL PROFESIONAL, un ajutor pentru absolvenţii care nu vor să meargă la facultate

"Chiar nu pot concura cu un coleg care a absolvit profilul real. Nu am făcut atâtea ore ca el şi nici nu avem aceeaşi programă", mărturisea Ioan Nicolae, după ce a picat pentru a treia oară bacalaureatul.

Adus în discuţie de ministrul Ecaterina Andronescu şi aprobat, miercuri, de Comisia de educaţie din Senat, bacalaureatul profesional nu este o invenţie românească. Acest examen există şi în Franţa, şi în Anglia, şi în Germania.

Practic, autorităţile trebuiau să hotărască doar ce vor de la tineri. Să îi pice pe capete la bacalaureat, mărind numărul şomerilor şi încercând să demonstreze cât de nepregătiţi sunt absolvenţii de liceu de astăzi. Sau să îi formeze pe rute apropiate puterilor şi opţiunile lor, dându-le posibilitatea să susţină un bacalaureat adaptat pregătirii şi care să le permită integrarea pe piaţa forţei de muncă.

Profesorul de biologie Alexandru Croitoru, de la Colegiul Naţional "Mihai Viteazul" salută decizia Ministerului Educaţiei legată de bacalaureatul profesional.

"Dacă elevii au nevoie de cultură generală, atunci, foarte bine: vor da bacalaureat la disicplinele cheie română, matematică, ştiinţe. Nu îi pot cere unui elev care urmează ruta profesională să facă analize similare celor din colegiu. Pe diploma absolvenţilor va scrie calificarea aferentă rutei pe care au urmat-o. Apoi, este nedrept să-i pui să susţină acelaşi bacalaureat dacă ei au alte programe şi alt număr de ore pe disciplinele comune", spune Croitoru.

După 1989, bacalaureatul a suferit numeroase modificări, cele mai multe introduse din mers, parcă pentru a bulversa şi mai mult un sistem oricum instabil.

Astfel, au fost perioade când tinerii susţineau examenul la şase materii, acestea fiind diferite pentru profiulul uman şi pentru cel real. Apoi, s-a trecut la trei discipline, dar tot în funcţie de profil, iar în ultimii ani, la cinci, respectiv patru materii.

Regândirea structurii bacalaureatului se dovedeşte absolut obligatorie dat fiind dezastrul de la acest examen din ultimii doi ani, când mai mult de jumătate dintre candidaţi nu au promovat.

În doi ani, s-au "pierdut", astfel, aproape 200.000 de tineri respinşi la bacalaureat, consecinţele induse la nivelul socio-economic fiind inevitabile.

În aceste condiţii, de anul viitor, vor fi două examene de bacalaureat. Cel tradiţional, tot cu probele susţinute în 2009, 2010 şi 2011, şi cel profesional, pentru cei care se reorientează spre piaţa muncii, a precizat ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu.

Introducerea bacalaureatului profesional a fost motivată şi de faptul că, uzual, angajatorii le reproşează tinerilor care vin să se angajeze fără să fi luat Bacalaureatul că nu au o diplomă.

"Această diplomă, pentru cei care merg spre piaţa muncii, le conferă, într-un fel, o finalitate a liceului şi diploma pe care o iau prin acest bacalaureat profesional le atestă competenţele. În plus, prin conţinut, această formă de bacalaureat adaugă la competenţele pe care elevul le câştigă în timpul anilor de liceu", a mai spus Andronescu.

Bacalaureat profesional va conţine două probe: un proiect şi o probă practică, precum şi o lucrare scrisă la educaţia antreprenorială. Ministrul Educaţiei a precizat că legea dă dreptul oricărui absolvent, din orice liceu, oricare ar fi filiera sau profilul acestuia, să dea acest examen, pentru că disciplina de educaţie antreprenorială o parcurg toţi liceenii.

"Examenul acesta nu schimbă conţinutul programei pe care ei au parcurs-o pe timpul anilor de liceu. Ca urmare, nu venim prin această formă de examen cu elemente în plus, pe care elevii nu le-au făcut la clasă, ci doar adăugăm o formă în sprijinul celor care se orientează spre piaţa muncii", a mai spus Andronescu.

Ministrul a mai arătat că probele din examenul de bacalaureat profesional vor fi aşezate, cronologic, înaintea probelor scrise de la examenul de bacalaureat naţional.

"Probele de competenţe sunt comune şi la bacalaureatul naţional, şi la bacalaureatul profesional. Dacă elevul alege o formă sau alta, este opţiunea lui şi a familiei lui. Nu este o decizie a şcolii, a Ministerului Educaţiei sau a inspectoratului. Dacă cineva care susţine bacalaureatul profesional vrea să meargă spre învăţământul superior şi se răzgândeşte în aceeaşi sesiune, după o sesiune sau două sesiuni de bacalaureat, el se poate întoarce, poate susţine probele scrise de la bacalaureatul naţional şi, după aceea, are acces spre învăţământul superior", a arătat ministrul Educaţiei.

Aşadar, din 2013, o nouă schimbare majoră în privinţa bacalaureatului. Dacă efectele acesteia vor fi cele dorite, se speră că modificarea va fi şi ultima.