Baconschi: România nu se teme de reacţia Rusiei faţă de scutul antirachetă

Decizia de participare la proiectul antirachetă se bazează pe principiul "indivizibilităţii siguranţei Alianţei şi solidarităţii în cadrul NATO", explică Teodor Baconschi, cu ocazia vizitei pe care ar urma să o facă în Italia.

"Analize recente arată că Europa de Sud-Est este din ce în ce mai vulnerabilă la ameninţarea rachetelor cu raze scurte şi medii de acţiune. Pentru noi, este foarte important ca, pe baza noii abordări, să fie protejat întregul teritoriu naţional, spre deosebire de fostul plan al precedentei administraţii americane, care prevedea doar acoperirea zonei de nord-est a României", explică Baconschi.

"Noul proiect sporeşte capacitatea de apărare a Europei şi, în acelaşi timp, nivelul de securitate al României. Vom avea o contribuţie substanţială la realizarea sistemului internaţional de apărare antirachetă al NATO", continuă şeful diplomaţiei române.

"Vreau să adaug că, datorită caracterului puternic defensiv, proiectul se bucură de consensul clasei politice din România, lucru care s-a văzut şi cu ocazia audierii în Parlament a miniştrilor de Externe şi Apărării; Bucureştiul nu se teme (de reacţiile Rusiei - n.red.), pentru că scutul nu reprezintă nicio ameninţare pentru nimeni", subliniază Baconschi.

"Participarea la sistem este deschisă şi Rusiei, dacă doreşte, pentru că este vorba de un domeniu de interes reciproc, aşa cum a subliniat recent şi secretarul de Stat american Hillary Clinton. România propune o colaborare pragmatică cu Rusia. Dorim o relaţie care să fie în pas cu realitatea secolului XXI. Din punctul nostru de vedere, există deplină disponibilitate pentru identificarea căilor comune de dialog pentru viitor. Iar eu, personal, sunt total disponibil să mă întâlnesc cu Serghei Lavrov (n.red. - ministrul rus de Externe), la Bucureşti, la Moscova sau cu ocazia unui eveniment multilateral", precizează şeful diplomaţiei române.