Badea:În Harghita, nicio şcoală unde se învaţă în română şi are copii sub efectiv nu se va desfiinţa

Secretarul de stat în Ministerul Educaţiei Oana Badea afirmă că, în judeţul Harghita, "nicio grădiniţă, nicio şcoală care are copii sub efectiv, unde se desfăşoară învăţământ în limba română, nu va fi desfiinţată", transmite corespondentul MEDIAFAX.

Urmărește
138 afișări

Secretarul de stat din Ministerul Educaţiei Oana Badea s-a întâlnit, joi, la Miercurea Ciuc, cu şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Harghita, cu prefectul şi cu preşedintele Consiliului Judeţean, dar şi cu directorii unităţilor şcolare din judeţ.

Badea a afirmat, ulterior, într-o conferinţă de presă, că drepturile copiilor care învaţă în Harghita, judeţ în care ponderea deţinută de români este de 14 la sută, trebuie să fie egale cu ale oricărui copil din România şi că, din cauza condiţiilor speciale ale judeţului, costurile alocate educaţiei vor fi suplimentate.

"Drepturile pe care le acordăm unui copil care învaţă, spre exemplu, în ucraineană, în slovacă, în turcă, în România, sunt egale cu drepturile pe care le are un copil român în Harghita. În consecinţă, pentru că gradul de dispersie este atât de mare, necesită o suplimentare a costului. Costurile vor fi suplimentate pentru condiţiile specifice Harghitei şi totodată, precizez, întăresc, afirm şi pot susţine în orice moment că, în Harghita, nicio grădiniţă, nicio şcoală care are copii sub efectiv, unde se desfăşoară învăţământ în limba română, nu va fi desfiinţată", a precizat Oana Badea, invocând articolul 47 din Legea educaţiei care consfinţeşte drepturile la studiere în limba maternă pentru orice educabil din România.

În privinţa temerilor manifestate de unii dintre profesorii români de istorie şi geografie că vor rămâne fără locuri de muncă de vreme ce aceste discipline se studiază în limba maternă, secretarul de stat Oana Badea a spus că ele nu sunt reale şi i-a asigurat pe dascăli că vor ajunge în această situaţie doar dacă nu vor mai exista elevi români în Harghita.

"Cred că a existat o spaimă indusă din cauza dezbaterilor sterile în zona studierii unor discipline în învăţământul gimnazial. Credeţi-mă că sunt dezbateri sterile, sunt concluzii neadevărate, profesorii care ar fi avut teama dispariţiei postului în acest moment sau a pierderii orelor trebuie să se liniştească, pentru că nu există o astfel de situaţie. Am fost asigurată de către inspectorul general şi, iertaţi-mă, când eşti inspector gereneral, eşti responsabil când afirmi un lucru, că nu se va întâmpla acest lucru niciunui cadru didactic. Subliniez, singurul mod în care poate să dispară, pur şi simplu, o şcoală este să rămână la zero elevi. Singurul mod în care poată să dispară un post este să nu mai existe efectiv nici un număr de elevi care să solicite studierea acelei discipline, în orice limbă s-ar întâmpla acest lucru", a declarat secretarul de stat.

Un alt subiect discutat a fost cel al dezacordului între necesarul de clase în limba română prezentat ministerului de către ISJ şi cel solicitat de şcolile cu predare în limba română, astfel încât numărul acestora să nu mai scadă în fiecare an.

Oana Badea i-a sfătuit şi i-a încurajat pe directorii unităţilor de învăţământ cu predare în limba română din judeţ să promoveze şi să-şi susţină solicitarea numărului de clase cu opţiuni ferme ale părinţilor elevilor.

"În orice limbă s-ar desfăşura învăţământul într-o unitate de învăţământ, solicitarea unei clase cu opţiuni ferme ale copilului şi părinţilor rămâne literă de lege, pentru că finanţarea urmează elevul şi pentru că elevul decide unde vrea să înveţe. De aceea, ISJ va trebui să ia act în orice moment de opţiunile părinţilor. Şi încurajez directorii de unităţi de învăţ să-şi previzioneze clasele din timp, astfel încât ISJ să aibă fotografia corectă a claselor pe care în anul următor şcolar aceste şcoli le vor avea", a explicat ea.

La rândul său, inspectorul şcolar general harghitean, Ferencz Salamon Alpar, a spus că singurul factor care determină numărul de clase este cel demografic şi nicidecum cel etnic.

"Întotdeauna se ia în considerare creşterea sau scăderea demografică; ea influenţează în mod pozitiv sau negativ ambele secţii, deci nu este vorba doar despre o secţie, maghiară sau română, în niciun caz. Numai că întotdeauna aceste probleme, depinzând de interese, ies la iveală în mod inegal", a întărit Ferencz.

Ferencz Salamon Alpar a susţinut că este adeptul discriminării pozitive în situaţii minoritare şi că nu vor fi desfiinţate şcolile în care învaţă minoritari, indiferent de etnia acestora.

"Noi, în judeţul Harghita, nu vorbim despre minorităţi, vorbim despre situaţii minoritare, cum ar fi secţiile române din zona Odorhei, de exemplu, sau secţiile maghiare din zona Topliţei. Aceeaşi reţetă trebuie să fie folosită pentru ambele secţii şi întotdeauna susţinem situaţiile minoritare. În cazul în care avem clase sub efectiv, încercăm să facem toate demersurile ca fiecare elev să aibă acces la şcoală, folosim microbuze, folosim resurse financiare pentru naveta elevilor şi încercăm să stimulăm alcătuirea de clase cât mai compacte şi mai stabile, dar dacă nu se poate, atunci clasele rămân şi funcţionează aşa um sunt, pentru că sunt în beneficiul elevului, indiferent de naţionalitate", a conchis el.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici