Bănicioiu, despre reţetele false: Dacă se confirmă ceea ce am aflat, Ministerul Sănătăţii se va constitui parte civilă

Ministrul Nicolae Bănicioiu a fost întrebat, miercuri, într-o conferinţă de presă la Sibiu, ce părere are despre scandalul reţetelor false pentru bolnavii de cancer, el precizând că "asfel de practică" nu va mai fi tolerată.

"Eu repet ce am spus ca poziţie oficială a Ministerului Sănătăţii: nu mai tolerăm în niciun fel astfel de practică mai veche. Deja cred că am auzit cu toţii din multe surse că mai erau situaţii de asemenea fel, dar nu le mai tolerăm. Derulăm cea mai amplă acţiune de verificare în toată ţara în momentul de faţă şi, cu cât şi alte instituţii se implică - aici avem o acţiune complementară a Parchetului -, eu zic că face bine verificării sistemului sanitar", a răspuns Bănicioiu.

Întrebat cum a fost posibil un astfel de caz, Bănicioiu a răspuns: "Din neatenţia autorităţilor şi a faptului că aceste verificări despre care vorbim acum nu s-au prea făcut".

Ministrul Sănătăţii a precizat că toate autorităţile au avut un rol în producerea acestui tip de incindent, "de la minister, până la Direcţii Sanitare, Casa de Asigurări şi autorităţile locale".

De asemenea, întrebat dacă Ministerul Sănătăţii se va constitui parte civilă în dosarul privind decontarea reţetelor pentru bolnavii de cancer, Bănicioiu a spus: "Dacă se confirmă ceea ce am aflat cu toţii zilele trecute, evident. Dauna trebuie recuperată".

Ministrul Sănătăţii şi-a exprimat speranţa că acest caz este "singular". "Eu sper că fie un caz singular şi sper că nu mai găsim altele, dar le vom căuta şi vom fi atât de drastici şi încăpăţânaţi în a verifica lucrurile încât dacă vor mai fi le vom găsi cu siguranţă", a mai spus ministrul.

Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, declara marţi, pentru MEDIAFAX, întrebat despre reţetele false, că fraudarea se întâmplă din cauza sistemului, dar acest lucru nu va mai fi posibil atunci când se vor folosi dosarul electronic al pacientului şi cardul naţional de sănătate.

Nouă persoane, între care trei medici, au fost reţinute marţi de procurorii bucureşteni, în dosarul reţetelor false prin a căror decontare s-a creat un prejudiciu de 3,5 milioane de euro, declarau, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

Ceilalţi reţinuţi sunt două diriginte de farmacii şi patru persoane care ar fi intermediat achiziţiile de la firme fantomă, au mai precizat sursele citate.

În acest dosar sunt vizaţi 13 medici şi farmacişti suspectaţi că au emis reţete false pentru bolnavii de cancer.

Surse din rândul anchetatorilor au precizat, pentru MEDIAFAX, că medicii Otilia Georgescu, Emilia Niculescu-Mizil şi Aristica Poenaru, de la Secţia Hematologie a Institutului Clinic Fundeni, se numără printre cei vizaţi în această anchetă.

La audieri au fost aduşi şi omul de afaceri sibian Ilie Vonica, proprietarul grupului Polisano din care face parte şi lanţul de farmacii Reţeta, şi Ioana Vonica, soţia acestuia, care ar fi vizată în dosar, potrivit aceloraşi surse.

Procurorii şi poliţiştii au făcut, marţi dimineaţă, 26 de percheziţii în Bucureşti, Sibiu, Dolj şi Ilfov, inclusiv la Spitalul Fundeni din Capitală.

Percheziţiile au vizat şi la lanţul de farmacii Reţeta, unde au fost verificate peste o mie de reţete decontate, în valoare de aproximativ 7,5 milioane de lei, şi facturi fiscale. Anchetatorii suspectează că prin farmacii din această reţea s-ar fi efectuat achiziţii fictive de la firme fantomă şi fără a avea autorizaţie de distribuţie de la Agenţia Naţională a Medicamentului, fiind vorba despre medicamente în domeniul oncologic şi hematologic, au mai spus aceleaşi surse.

La percheziţii, în locuinţa unui medic au fost găsiţi 100.000 de euro, 140.000 de dolari şi 250.000 de lei, iar la o farmacistă, 100.000 de lei şi peste 23.000 de euro, conform surselor citate.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti (PTB) a informat că trei medici au emis 1.100 de reţete false pentru medicamente oncologice şi hematologice, pe numele unor pacienţi, iar reprezentanţii unei firme ce deţine un lanţ de farmacii au decontat fraudulor pentru acestea, la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CASMB), aproximativ 8,3 milioane de lei.

Procurorii au început, în luna mai, urmărirea penală în acest caz faţă de zece persoane suspectate de săvârşirea, după caz, a infracţiunilor de evaziune fiscală, spălare de bani, înşelăciune, fals intelectual şi uz de fals, a mai precizat PTB.

"Din datele şi probele administrate în cauză rezultă indicii rezonabile că suspecţii au creat circuite economice şi financiare fictive cu scopul de a-şi însuşi sumele de bani rezultate din activitatea infracţională şi de a denatura plata obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat. Prejudiciul produs bugetului de stat, reprezentând TVA şi impozit pe profit, se ridică la suma de circa 1,7 milioane de lei", a mai precizat PTB.

Potrivit procurorilor, reprezentanţii unei societăţi ce deţine un lanţ de farmacii au înregistrat în contabilitate facturi fictive de achiziţii de medicamente de la societăţi cu un comportament de tip "fantomă".

Astfel, în baza a aproximativ 1.100 de reţete false pentru medicamente oncologice şi hematologice emise de trei medici de specialitate, pe numele unor pacienţi care nu au beneficiat de acestea, reprezentanţii societăţii au decontat fraudulos la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CASMB) suma de aproximativ 8,3 milioane de lei