Banii negri din halatele albe ale farmaciştilor

Dincolo de aspectul decontării de reţete gratuite şi compensate, pentru care Casa de Asigurări trimite bani după cel puţin şase luni, criza a modificat şi sistemul de compensare a doctoriilor. Pe scurt, se compensează cel mai ieftin produs dintr-o arie terapeutică, iar pacientul plăteşte din buzunar dacă doreşte tratament mai scump. Cu lichidităţile în pom, farmaciile au reacţionat şi au mărit adaosurile comerciale la produsele care nu se eliberează pe bază de reţetă (pentru cele cu prescripţie medicală, marjele sunt fixe şi stabilite prin lege). De aceea, pentru un Algocalmin sau Nurofen, de exemplu, adaosul a crescut de la 25-30% cât era în trecut, la circa 40%, după cum precizează surse din industrie care au dorit să îşi păstreze anonimatul din motive lesne de înţeles.

În plus, a crescut şi tentaţia de a vinde cu precădere astfel de produse, întrucât ele sunt plătite pe loc, iar orice leu strâns în casieria farmacistului poate face diferenţa între supravieţuire sau faliment. "E cât se poate de simplu. Farmaciştii care respectă întru totul codurile etic şi deontologic nu mai există", susţine franc vicepreşedintele Colegiului Farmaciştilor. Pe acelaşi ton vehement, Ioana Cacovean, preşedintele Patronatului Farmaciştilor, afirmă că piaţa e tot mai dificil de reglementat, iar paharul s-a umplut picătură cu picătură: "Practic, şi statul trebuie să te lase să funcţionezi, dar dacă banii îţi vin dupăaproape un an şi tu tot vrei să fii şi onest, mori!"

Citeşte mai multe despre plăţile informale din sectorul farmaceutic pe www.businessmagazin.ro