Bărbaţii de peste 45 de ani, cei mai stresaţi la locul de muncă. România nu are legislaţie pentru reducerea stresului

Agenţia Europeană pentru Sănătate şi Securitate în Muncă (EU-OSHA) a lansat joi, şi în România, campania privind managementul stresului, derulată la nivel european.

Cel mai recent sondaj paneuropean a arătat că 51 la sută dintre lucrători consideră că stresul este ceva obişnuit la locul de muncă şi că aproape 60 la sută din zilele lucrătoare pierdute (în care angajatul nu se prezintă la muncă fără să fie în concediu de odihnă) sunt atribuite stresului. De asemenea, patru din zece lucrători consideră că stresul nu este corect gestionat în cadrul organizaţiei din care fac parte.

Nicolae Voinoiu, director în cadrul Inspecţiei Muncii, a declarat, la evenimentul de lansare a campaniei, că legislaţia românească în domeniul muncii nu reglementează şi partea de stres, dar că speră ca la finalul celor doi ani de campanie să poată fi elaborat un proiect de act normativ în acest domeniu.

Discuţiile referitoare la acest act normativ sunt mult mai vechi, însă, până acum, niciun guvern nu şi-a asumat elaborarea şi adoptarea unui asemenea document.

Voinoiu a explicat că este destul de dificil de gândit un astfel de proiect de act normativ, deoarece la nivel mondial sunt folosite mai multe modele, iar România nu are o metodă autentificată.

"Consider că este necesară elaborarea unei astfel de metode de evaluare a stresului, care va fi utilizată ori de câte ori inspectorii de muncă primesc reclamaţii legate de acest aspect. Stresul, în primul rând, trebuie identificat, dar trebuie stabilit dacă este stres ca urmare a activităţii lucrative sau dacă provine de acasă. Pentru elaborarea unei metode este nevoie de un număr foarte mare de determinări şi trebuie să ţină cont de specificul ţării respective. Spre exemplu, noi, acum, folosim metoda Danemarca de evaluare a stresului, dar care trebuie transpusă la nivelul ţării noastre. Mai concret, intenţionăm să o adaptăm în funcţie de regiune, pentru că regiunile sunt diferenţiate de domeniul de activitate, de profilul lucrătorilor, de riscurile emergente", a explicat reprezentantul Inspecţiei Muncii.

El a mai precizat că instituţia pe care o reprezintă a demarat, în 2008, o campanie pe stres, realizată în colaborare cu medicii de medicina muncii.

"Avem rezultate care nu pot fi, deocamdată, făcute publice. Sunt pentru noi, pentru a sprijini următorul pas, acela de a elabora un act normativ care să reglementeze acest domeniu. Astfel de acţiuni trebuie făcute la nivelul ţării. Vrem să dezvoltăm această campanie pe cinci judeţe", a spus Nicolae Voinoiu.

Tot el a precizat că studiul respectiv a arătat că există stres la locul de muncă şi că acesta ţine foarte mult de lipsa de instruire a lucrătorilor.

"Atâta timp cât eu nu ştiu ce am de făcut, este stresul suplimentar de a încerca să rezolv o problemă fără să am foarte multe elemente. Evident că există o relaţie între lucrător şi angajator, care nu rezidă numai în salariu", a mai spus Voinoiu, care a adăugat că, în România, cei mai afectaţi de stres la locul de muncă sunt bărbaţii de peste 45 de ani, stresul cel mai mare fiind legat de pierderea locului de muncă.

Directorul general al Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Muncii "Alexandru Darabont", Doru Costin Darabont, a explicat, cu acelaşi prilej, că problema stresului este asociată omului modern, deşi despre acest fenomen se vorbeşte de cel puţin 80 de ani.

Darabont a mai spus că stresul, ca reacţie fiziologică a organismului, determină răspunsuri mentale şi emoţionale la schimbările din mediu şi reprezintă a doua problemă majoră generată la locul de muncă, după afecţiunile musculo-scheletale.

El a precizat că 22 la sută dintre lucrătorii din spaţiul comunitar sunt afectaţi de probleme determinate de stres.

La rândul său, preşedintele Asociaţiei Române a Agenţilor de Muncă Temporară, Sorina Donisa, a declarat că principalii factori de stres sunt schimbările majore sau frecvente de proceduri, munca excesivă peste program, termenele limită prea strânse, lipsa de apreciere a şefilor şi a feedback-ului, conflictele frecvente la serviciu şi nesiguranţa locului de muncă.

Donisa a mai spus că persoanele stresate se manifestă prin tristeţe, anxietate, teamă, greşeli repetate, dezorganizare, nervozitate, lipsă de concentrare, durerti de cap şi de stomac.

În astfel de cazuri, companiile ar trebui să conştientizeze efectele stresului în cadrul organizaţiei şi să încerce să elimine cauzele. De asemenea, fiecare companie ar trebui să se asigure că oamenii ştiu clar care le sunt atribuţiile şi că volumul de muncă se distribuie în mod echitabil.

De asemenea, ar trebui încurajate discuţiile informale şi s-ar putea asigura servicii de consiliere psihologică sau abonamente la masaj şi săli de sport, a mai spus Sorina Donisa.