Bărbatul acuzat de uciderea fostei soţii, trimis în judecată în dosarul "Elodia 2"

Costel Narcis Ţuţuianu a fost trimis în judecată în 1 octombrie, de către procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care îl acuză de omor calificat, furt calificat, profanare de morminte, dare de mită şi fals în declaraţii.

Costel Narcis Ţuţuianu este în arestat preventiv din 10 iunie, în urma unei decizii a Tribunalului Bucureşti, fiind suspectat că în 22 ianuarie 2012 ar ucis-o pe Ramona Pruteanu, de care a divorţat în noiembrie 2011.

Procurorii au arătat, în rechizitoriu, că Ţuţuianu şi-ar fi omorât fosta soţie "din interes material", între cei doi existânt un conflict privind partajarea unui imobil construit în timpul căsătoriei.

Anchetatorii au stabilit că relaţia dintre foştii soţi era tensionată, din cauza imobil pe care trebuiau să îl împartă în urma divorţului. Bărbatul ar fi vândut mamei sale imobilul, pentru a nu mai putea fi făcut partaj după divorţ. Astfel, în luna mai 2011, Ţuţuianu ar fi declarat în faţa notarului că este necăsătorit, deşi căsătoria a fost desfăcută câteva luni mai târziu, respectiv în luna noiembrie 2011.

În 24 ianuarie 2012, mama Ramonei Pruteanu a sesizat Poliţia că tânăra a dispărut cu două zile înainte.

În urma cercetărilor, anchetatorii au stabilit că victima a fost văzută ultima oară de mai mulţi martori, în seara de 22 ianuarie 2012, în jurul orei 18.30, pe podul pietonal care asigura accesul din Drumul Judeţean Bicaz - Lacul Roşu în satul Poiana, comuna Taşca, judeţul Neamţ. Atunci, doi colegi au condus-o cu maşina de la serviciu spre casă, lăsând-o la aproximativ 200 de metri de locuinţă.

"Înainte de plecarea de la locul de muncă, dar şi pe traseul spre domiciliu, victima a păstrat contact telefonic permanent cu mama sa", a precizat Parchetul instanţei supreme, într-un comunicat de presă.

Poliţiştii au căutat corpului victimei pe arii extinse, însă nu l-au găsit. De la data sesizării dispariţiei femeii, anchetatorii au făcut cercetări în urma cărora au exclus ca variante de anchetă dispariţia voluntară, decesul accidental cu cadavru nedescoperit şi traficarea acesteia.

Încă de la început, suspect de comiterea faptei a fost Narcis Costel Ţuţuianu, care, în februarie 2012, a fost testat la poligraf şi a manifestat "modificări ale stresului emoţional corespunzătoare comportamentului simulat", susţin anchetatorii.

Procurorii au arătat, în actul de sesizare a instanţei, că Ţuţuianu şi-ar fi omorât fosta soţie în 22 ianuarie 2012, iar pentru a-şi construi un alibi, a mers, după ora 19.30, la locuinţa prietenei sale. După un timp, acesta s-a întors pentru a prelua cadavrul, pe care l-ar fi aruncat în Lacul de Acumulare Izvorul Muntelui.

"Ulterior, acesta s-a deplasat la locuinţa sa, unde a deposedat victima de telefonul mobil şi brăţara de aur (brăţară pe care a amanetat-o personal). Apoi s-a deplasat cu autoutilitara sa spre zona Tunelului de Aducţiune de la Lacul de Acumulare Izvorul Muntelui, unde s-a debarasat de cadavru, fiind surprins de o cameră video atât la dus, cât şi la înapoierea de la baraj. Aspectele relevate de înregistrarea video sunt concordante şi cu declaraţiile unor martori", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Anchetatorii au stabilit că, în mai 2012, Ţuţuianu ar fi amanetat brăţara din aur aparţinând fostei sale soţii, bijuterie recunoscută de persoanele din anturajul acesteia, care au confirmat faptul că era purtată permanent, inclusiv în seara dispariţiei.

De asemenea, anchetatorii au găsit în maşina lui Ţuţuianu, în compartimentul de marfă, stropi de sânge, în urma expertizării genetice stabilindu-se că există o "concordanţă perfectă" între aceste urmele şi profilul ADN al victimei.

"Materialul genetic al victimei a fost descoperit atât la locuinţa părinţilor, în locuinţa inculpatului, la locul de muncă, cât şi în zona tunelului de aducţiune", au mai arătat procurorii în rechizitoriu.

Probele administrate în cauză au mai relevat că Ţuţuianu a folosit cartela telefonică aparţinând fostei sale soţii şi după data dispariţiei acesteia, respectiv la circa trei luni.

Localizarea apelurilor telefonice ale lui Ţuţulanu şi ale fostei sale soţii din seara dispariţiei acesteia a arătat că aceştia s-au aflat în aceleaşi arii de acoperire ale reţelelor telefonice.

De asemenea, înregistrarea unei camere de supraveghere din oraşului Bicaz, analizată de Institutul pentru Tehnologii Avansate din cadrul Serviciului Român de Informaţii, a arătat că autoutilitara lui Ţuţulanu a fost surprinsă trecând pe strada Barajului, în direcţia Lacului de Acumulare Izvorul Muntelui, la ora 1.16, revenind la ora 3.46, din dimineaţa zilei de 23 ianuarie 2012.

Procurorii îl acuză pe Ţuţuianu şi de dare de mită, pentru că i-ar fi promis expertului criminalist, care i-a adus la cunoştinţă concluziile constatării tehnico-ştiinţifice, o sumă de bani pentru a consemna în raport concluzii contrare celor rezultate din testare.

Dosarul va fi judecat de magistraţii Tribunalului Neamţ.

Cazul este asemănător cu cel al avocatei Elodia Ghinescu, care a dispărut de acasă la sfârşitul lunii august 2007. Soţul acesteia, Cristian Cioacă, pe atunci poliţist la Poliţia din Argeş, a anunţat dispariţia acesteia abia în 5 septembrie 2007, la solicitarea şefei lui.

Anchetatorii au luat în calcul, din primele momente, varianta crimei, cu Cioacă drept principal suspect, deoarece s-au găsit urme de sânge în apartamentul celor doi soţi şi în autoturismul bărbatului. Mai mult, în septembrie 2007, la două săptămâni de la dispariţie, anchetatorii au găsit într-o râpă haine având pete cu sângele Elodiei.

În octombrie 2007, într-o râpă lângă Râşnov, au fost găsite uniforma de poliţist a lui Cioacă, alte obiecte ale acestuia şi ale Elodiei.

Cristian Cioacă a fost trimis în judecată de către procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru omor calificat şi profanare de morminte. El se află în arest preventiv din 5 decembrie 2012 şi este încarcerat la Penitenciarul Colibaşi.

În 2 iulie, Cioacă a fost condamnat de Tribunalul Argeş la 21 de ani de închisoare pentru omor calificat şi la doi ani de închisoare pentru profanare de morminte, urmând să execute 22 de ani de detenţie. Sentinţa instanţei de fond a fost atacată cu apel de toate părţile implicate, respectiv de inculpat, de mama şi fratele Elodiei Ghinescu, în calitate de părţi civile în dosar şi de procurori.