- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
Barometru: Românii, detectivi de nevoie. Încrederea în meşteri a scăzut, din cauza lui Dorel
- Românii au devenit mult mai atenţi pe cine angajează când au lucrări de făcut în casă.
- 6 din 10 clienţi spun că cer recomandări şi referinţe despre proiectele anterioare, pentru a evita lucrările de slabă calitate.
Barometru: Românii, detectivi de nevoie. Încrederea în meşteri a scăzut, din cauza lui Dorel
Atunci când vor să îşi reamenajeze locuinţele sau să repare ceva în gospodărie, românii au devenit mult mai atenţi pe cine angajează. 6 din 10 clienţi spun că cer recomandări şi referinţe despre proiectele anterioare, în tentativa de evita lucrările de slabă calitate. Vor să afle, astfel, dacă meşterii sunt cu adevărat profesionişti, arată rezultatele unui barometru realizat de Frames.
Potrivit barometrului, 62% dintre români afirmă că, atunci când au nevoie de serviciile unui meşter, se bazează în primul rând pe recomandările cunoscuţilor. 34% îi caută pe internet, iar 6% apelează la alte soluţii (informaţiile din magazine, reclame etc.)
ULTIMELE ȘTIRI
-
Pe 22 decembrie Revoluția ajungea la București. Ce evenimente au marcat noaptea din 21 spre 22 decembrie
-
USR i-a transmis lui Klaus Iohannis că mandatul lui s-a încheiat. Elena Lasconi: PSD şi PNL nu au înţeles nimic din votul cetăţenilor
-
Iohannis, optimist că va desemna premierul după votarea preşedinţilor din cele două camere
-
Ucraina a executat primul asalt fără militari, doar cu drone terestre şi aeriene
Chiar şi dacă recurg la meşterii recomandaţi de rude, prieteni sau colegi, cei mai mulţi români încearcă să afle detalii suplimentare despre ei.
59% dintre cei chestionaţi spun că, în prezent, pe lângă recomandarea clasică, solicită meşterilor referinţe (fotografii, video, acte doveditoare etc.) dacă este vorba de persoane fizice, sau caută informaţii pe internet, în cazul unor firme de profil, despre lucrările prestate anterior.
În trecut, cei mai mulţi dintre cei chestionaţi (78%) se bazau pe recomandări, pe încredere, fără niciun fel de verificare suplimentară.
Au ajuns să facă astfel de investigaţii pentru că s-a acumulat o lipsă de încredere în activitatea acestora. Mediatizarea exclusivă a unor exemple negative şi ironizarea meşterilor în spaţiul public au accentuat acest fenomen.
Dovadă că 68% dintre participanţii la chestionar spun că se tem de un eventual eşec al lucrării din cauza exemplelor negative, mai mult sau mai puţin reale.
Întrebaţi care sunt domeniile în care au nevoie de meşteri pricepuţi, cei mai mulţi (42%) au menţionat amenajarea locuinţei (tencuit, zugrăvit, reabilitare termică etc.), instalaţii electrice şi termice (37%), mobilă (31%), construcţii de locuinţe individuale (18%), instalări electrocasnice & IT (16%) şi altele (11%).
Boom-ul semnificativ din sectorul construcţiilor (inaugurarea a sute de mii de locuinţe în ultimii ani), degradarea tot mai puternică a blocurilor construite în anii dinainte de Revoluţie şi creşterea şi diversificarea obiceiurilor de consum ale românilor au generat o cerere extrem de puternică de servicii de amenajări interioare, construcţii şi suport.
Exodul multor meşteri către ţările occidentale, absenţa unei platforme de pregătire specializată în domeniile cerute de piaţă şi concurenţa acerbă au făcut ca meşterii să reprezinte un contingent tot mai redus în România, în special numeric dar uneori şi calitativ.
Lipsa de pregătire a unora dintre meşteri, mai ales a celor specializaţi în viteză, pe repede înainte, la locul de muncă şi nu la cursuri de pregătire, cât şi asocierea meşterului român cu mitul urban ,,Dorel’’ sunt doar două dintre elementele care au contribuit negativ la impresia generală despre meşterii din România.
Potrivit rezultatelor sondajului, 82% dintre cei chestionaţi s-au declarat mulţumiţi de rezultatele muncii prestate de meşterii angajaţi, iar 96% dintre ei au afirmat că îi vor recomanda, mai departe, familiei, prietenilor şi cunoştinţelor.
Printre altele, 68% au apreciat calitatea lucrărilor, 53% sfaturile privind achiziţiile (materiale de construcţii, instalaţii, electrocasnice etc.), 38% s-au referit la costurile serviciilor iar 22% la timpul de execuţie.
,,Un meşter bun este cel care, în esenţă, îţi face o evaluare a lucrării şi îţi dă toate elementele, de la materialele necesare, la timpul de lucru şi costul serviciilor. Comunicarea devizului, punctualitatea, seriozitatea şi calitatea lucrării sunt printre cele mai importante criterii care fac diferenţa între oferte’’, arată rezultatele cercetării.
Într-o Românie în care sectorul serviciilor va deveni pe viitor tot mai puternic pe măsura maturizării economiei, rolul jucat de meşteri va fi unul din ce în ce mai important, astfel că nevoia de calificare în domeniu va creşte.
,,Dezvoltarea unei infrastructuri educaţionale în domeniu este absolut necesară. România are nevoie de specialişti în toate domeniile acestei industrii, certificaţi cu diplome şi acreditări specializate, mai cu seamă că tehnologia în sectorul construcţiilor evoluează constant. Apar tot mai multe soluţii noi, mai eficiente, mai uşor de pus în practică şi chiar mai sănătoase, atât cu mediul cât şi cu cel care le operează’’, arată concluziile barometrului.
Potrivit rezultatelor barometrului, românii sunt tot mai dispuşi să lase pe mâinile specialiştilor activităţile pe care mulţi dintre ei au încercat să le facă singuri în trecut, de voie, de nevoie.
71% dintre cei chestionaţi afirmă că sunt dispuşi să apeleze la un meseriaş bun chiar dacă îi costă mai mult, doar să rezolve problema cu care se confruntă. Numai 23% ar mai vrea să rezolve singuri provocările apărute.
,,A trecut vremea improvizaţiilor şi a încercărilor personale în astfel de domenii. Pe măsură ce ne maturizăm ca societate, pe măsură ce nivelul de trai va creşte, serviciile de suport vor deveni tot mai relevante, iar calitatea acestora va face diferenţa între oferte’’, arată concluziile barometrului.
Barometrul ,,Meşterul Dorel, între mit şi realitate’’, a fost dezvoltat pe un eşantion de 3500 de respondenţi, în perioada 4-7 martie 2021.Interviurile au fost realizate prin chestionare online, telefonic şi email. Profilul respondenţilor a fost reprezentat de 58% bărbaţi şi 42% femei din 15 judeţe, inclusiv Bucureşti-Ilfov, cu o vârstă medie de 48 de ani.
Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!
Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
CANCAN.RO
GANDUL.RO