Băsescu: Curţile constituţionale să identifice echilibru între drepturile omului şi interesul general

"Traversăm în prezent o perioadă complexă, având în vedere conjunctura socială, politică şi economică a statelor. Ideea că statul este solvabil întotdeauna este astăzi pusă sub semnul întrebării. Tot mai multe state reuşesc cu greu să păstreze echilibrul între ansamblul drepturilor şi libertăţilor consacrate constituţional, pe de o parte, şi lipsa de resurse economice necesare satisfacerii acestora, pe de altă parte. Confruntaţi cu crize economice, guvernanţii sunt nevoiţi să ia uneori măsuri ce pot afecta drepturile fundamentale ale omului. În astfel de condiţii, opinia publică îşi îndreaptă atenţia nu numai spre guvernanţi, ci şi spre deciziile Curţii Constituţionale. Deciziile instanţelor constituţionale trebuie să identifice acel just echilibru între realizarea drepturilor individuale şi interesul general al societăţii", a declarat Traian Băsescu.

El a mai spus că separaţia puterilor în stat conferă garanţii puternice privind imparţialitatea şi independenţa juridisdicţională a judecătorilor constituţionali.

"În cadrul bunei organizări a autorităţii statului, rolul Curţilor Constituţionale este unul esenţial şi definitoriu, reprezentând un adevărat pilon de susţinere a statului şi democraţiei, garantând egalitatea în faţa legii, libertăţile fundamentale şi drepturile omului. Totodată, Curţile Constituţionale contribuie la buna funcţionare a autorităţilor publice în cadrul raporturilor constituţionale de separaţie, echilibru, colaborare şi control reciproc al puterilor statului", a adăugat Băsescu.

De asemenea, şeful statului a mai afirmat că jurisdicţia constituţională în România are caracteristici proprii, ca de altfel şi procesul de creare după decembrie 1989 a noului sistem constituţional românesc, care este unul aparte din mai multe puncte de vedere.

"Constituţia României din 1991 a asigurat suportul instituţional al unei dezvoltări democratice. Ulterior, prin revizuirea din 2003 s-a încercat adaptarea mecanismelor naţionale celor europene, însă neclarificarea unor raporturi instituţionale reprezintă unul din elementele care în ultimii ani au arătat în plan practic insuficienţa unor norme ale legii fundamentale a României. În sistemul constituţional românesc, CCR are o poziţie particulară, puterea sa sporind în timp, atât direct, prin acordarea unor noi atribuţii cu ocazia revizuirii Constituţiei, cât şi mai ales indirect, prin aceea că în ultimii ani autorităţile statului au recurs frecvent la competenţele acesteia. Altfel spus, la arbitrajul Curţii", a apreciat Traian Băsescu.

În opinia sa, locul Curţii Constituţionale în sistemul constituţional românesc se situează la graniţa dintre cele trei puteri statale, fiind un mijloc de realizare a echilibrului în statul de drept.

"Curtea Constituţională din România este independentă faţă de orice altă autoritate publică şi se supune numai Constituţiei şi legii sale de organizare şi funcţionare. Curtea nu preia niciuna din funcţiile celor trei puteri clasice, ci sprijină buna funcţionare a acestora, având în vedere principiul separaţiei şi echilibrului puterii. Caracterul general obligatoriu al deciziilor CCR este o cerinţă esenţială pentru buna funcţionare a ordinii de drept naţionale, constituind un factor de stabilitate a Constiţiei. Fie că ne raportăm la instanţele judecătoreşti de drept comun, fie la Parlament, ori Guvern, toate au obligaţia de a respecta dispoziţiile Constituţiei şi implicit deciziile Curţii Constituţionale", a mai arătat şeful statului.

În final, preşedintele Băsescu a făcut o fotografie de familie cu participanţii la acest eveniment.