Băsescu: IPS Corneanu, spirit erudit, remarcabil teolog şi arhipăstor, va rămâne model de demnitate

”Doresc să adresez Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, membrilor Sfântului Sinod şi tuturor credincioşilor români profunda mea compasiune în urma trecerii la cele veşnice a Înaltpreasfinţiei Sale Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului, ale cărui personalitate însemnată şi activitate rodnică rămân o pagină în istoria ortodoxiei româneşti”, se arată în mesajul preşedintelui Băsescu.

”Pentru mine, este deosebit de emoţionantă evocarea Înaltpreasfinţiei Sale, spirit erudit, remarcabil teolog şi arhipăstor care şi-a dedicat viaţa promovării dialogului interconfesional în spiritul toleranţei şi al cunoaşterii de care lumea de astăzi are atât de mare nevoie”, continuă şeful statului.

Traian Băsescu menţionează ”ajutorul valoros” pe care Mitropolitul Nicolae Corneanu l-a oferit, în calitate de membru al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste, pentru ”înţelegerea şi denunţarea crimelor săvârşite de regimul comunist împotriva bisericilor şi a creştinilor din România”.

”Cu încrederea deplină că Înaltpreasfinţia Sa Nicolae, Mitropolitul Banatului, va rămâne, prin vocaţia sa de slujire a aproapelui, un model de dăruire şi demnitate umană, doresc să-mi exprim tristeţea profundă pentru pierderea unuia dintre cei mai iubiţi şi apreciaţi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române”, se mai arată în mesajul preşedintelui Băsescu.

Mitropolitul Banatului, Înalt Prea Sfinţitul (IPS) Nicolae Corneanu, în vârstă de 90 de ani, a murit, duminică noapte, la reşedinţa mitropolitană, trupul neînsufleţit al acestuia urmând să fie depus la Catedrala Mitropolitană din Timişoara.

Citeşte şi: Mitropolitul Banatului, IPS Nicolae Corneanu, a murit

Citeşte şi: IPS Nicolae, mitropolit 42 de ani şi primul prelat ce a recunoscut colaborarea cu securitatea

Citeşte şi: Trupul neînsufleţit al IPS Nicolae, mitropolitul Banatului, depus la Catedrala din Timişoara

Născut în 21 noiembrie 1923, în Caransebeş, într-o familie de preoţi, Nicolae Corneanu a urmat cursurile şcolii elementare şi pe cele liceale la Caransebeş, apoi s-a înscris la Facultatea de Teologie din Bucureşti. După absolvirea facultăţii s-a înscris la doctorat, iar în 30 iunie 1949 şi-a susţinut teza cu titlul: "Viaţa şi petrecerea Sfântului Antonie cel Mare. Începuturile monahismului creştin pe Valea Nilului", sub coordonarea regretatului profesor Ioan G. Coman.

În anul 1960, acesta a fost hirotonit preot de Patriarhul Teoctist, pe atunci episcop-vicar patriarhal, iar la 15 decembrie acelaşi an Colegiul Electoral Bisericesc l-a ales episcop al Aradului, Ienopolei şi Hălmagiului. A fost hirotonit arhiereu în biserica "Sfântul Spiridon Nou" din Bucureşti, în 15 ianuarie 1961, de către Patriarhul Justinian, instalarea în funcţia de episcop al Aradului având loc în 22 ianuarie acelaşi an, în Catedrala Episcopală din Arad. În 17 februarie 1962, acelaşi Colegiu Electoral al Patriarhiei Române l-a ales în scaunul vacant de arhiepiscop al Timişoarei şi Caransebeşului şi mitropolit al Banatului.

Numele lui IPS Nicolae Corneanu a apărut, de-a lungul timpului, în mai multe scandaluri, în anul 2008 solicitându-se chiar caterisirea mitropolitului.

Astfel, imediat după Revoluţia din Decembrie 1989, în unele cercuri, în special ale revoluţionarilor, se vorbea tot mai pronunţat că din ordinul său ar fi fost închise porţile Catedralei Mitropolitane în decembrie '89, iar din această cauză zeci de tineri au murit împuşcaţi pe scările acesteia. Aceste speculaţii au fost, însă, respinse în mai multe rânduri de IPS Nicolae.

În anul 2007, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a stabilit că mitropolitul Banatului a colaborat cu fosta Securitate. Conform CNSAS, acesta ar fi început colaborarea cu fosta Securitate încă din anul 1950 şi ar fi oferit informaţii sub numele de cod "Popa Vasile", "Popescu Ion/Ioan" şi "Munteanu Ioan".

"Din păcate, «am fost colaborator al poliţiei politice comuniste» nu din ianuarie 1950, ci din toamna anului 1948, când am fost arestat pe motivul de a fi adăpostit un aşa-zis «fugar» stabilit în Germania şi venit în ţară pentru a-şi revedea familia. Eliberat, s-a crezut că voi mai fi vizitat de alţi «fugari», care astfel ar fi fost şi ei prinşi. Obligat a purta legături cu cei care mă vizitau, am trecut din mână în mână, de la Siguranţă, apoi de la Securitate, care îmi cereau note scrise şi informaţii, până la Revoluţia din Decembrie 1989. Acceptarea acestei grele situaţii mi-a măcinat tot timpul conştiinţa şi de aceea imediat după Revoluţie am făcut declaraţii publice începând cu ianuarie 1990. Aşadar, n-am ce contesta, decât a repeta mereu părerea de rău pentru cele impuse şi acceptate", se arăta în scrisoarea adresată CNSAS.

Un an mai târziu, în 2008, în cadrul ceremoniei de sfinţire a Bisericii greco-catolice "Sfânta Maria Regina Păcii şi a Unităţii", IPS Nicolae a plecat din mijlocul credincioşilor şi a urcat la altar, cerând permisiunea de a se împărtăşi. Astfel, Excelenţa sa monseniorul Francisco-Javier Lozano, nunţiul apostolic în România, conform tradiţiei, i-a dat lui IPS Nicolae Sfântul Trup, după care i-a fost înmânat potirul cu Sângele Domnului, mitropolitul împărtăşindu-se singur.

Această situaţie a determinat protestul Patriarhiei Ruse, prin vocea mitropolitul Kirill, solicitând Bisericii Ortodoxe Române "să exprime un punct de vedere în legătură cu acest eveniment". De asemenea, mari duhovnici şi călugări de la Muntele Athos au protestat, solicitând caterisirea lui IPS Nicolae Corneanu.

Patriarhul Daniel a evitat iniţial un răspuns, refuzând să ia o decizie în întâlnirea Sinodului permanent din 6 iunie 2008 de la Mănăstirea Neamţ. În plenul următoarei şedinţe a Sinodului, IPS Nicolae şi-a recunoscut vina şi "şi-a cerut iertare şi a fost iertat", după cum se arăta în comunicatul emis de Sinod.

În mai 2011, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât să-i retragă mitropolitului Banatului dreptul de semnătură şi de decizie în problemele administrative după ce acesta nu mai participase de multă vreme la slujbele de la Catedrala Mitropolitană, din cauza bătrâneţii şi a problemelor de sănătate.

Ca urmare a acestei decizii, zeci de credincioşi au protestat mai multe zile în faţa Catedralei Mitropolitane din Timişoara. Credincioşii, dar şi primarul municipiului Timişoara au trimis scrisori deschise Patriarhiei Române, pentru a se reveni asupra deciziei, însă în zadar. Atribuţiile mitropolitului au fost încredinţate Arhiepiscopului Timişoarei, PS Paisie Lugojanul.