Beny Steinmetz ar deţine 20 de hectare din Pădurea Snagov printr-un offshore din Panama

Firma offshore se numeşte Lester Invest Group SA şi a fost înfiinţată în iulie 2009 de casa de avocatură Mossack & Fonseca, la cererea grupului Onyx din Geneva, Elveţia, condus oficial de Beny Steinmetz. Documentele ar fi fost depuse la Mossack & Fonseca de către Sandra Merloni-Horemans, angajat vechi al lui Beny Steinmetz. Avocatul român Robert Roşu, de la casa de avocatură Tuca, Zbârcea şi Asociaţii ( cercetat alături de Beny Steinmetz şi în dosarul de la DNA Braşov ) ar fi fost delegat să reprezinte compania offshore, susţine Rise Project.

Cele 20 de hectare de pădure în zona Snagov ar fi fost cumpărate de Lester Invest Group SA de la un SRL cu sediul în Bucureşti, Allegro Invest. Întrebat de jurnalişti cum explică aparţia numelui său în documentele casei de avocatură Mossack&Fonseca, avocatul Robert Roşu a declarat “Am semnat mii de acte, dar numele acestor companii nu îmi spun nimic”.

Potrivit site-ului Riseproject.ro "retrocedarea din pădurea Fundul Sacului Snagov este un alt tun imobiliar orchestrat de reţeaua lui Beny Steinmetz în România". Aceştia susţin că Beny Steinmetz prin companiile pe care le are, a obţinut fraudulos 47 de hectare de pădure dintr-o fostă rezervaţie naturală protejată – statut desfiinţat fără explicaţii la începutul anilor 2000.

"Scoaterea pădurii Fundul Sacului din registrul ariilor protejate a condus la o operaţiune complicată de preluare a acesteia de către gruparea Beny Steinmetz – Remus Truică – Tal Silberstein – Shimon Sheves. Toţi, puşi acum sub acuzare la DNA" mai spun jurnaliştii.

Povestea ar fi început în 2002, când prinţul Paul Lambrino a făcut primele demersuri prin care solicită să i se retrocedeze 47 de hectare în Pădurea Fundul Sacului. Iniţial, Romsilva se opune, dar autorităţile locale din Ilfov decid să-l împroprietărească pe Paul Lambrino. La început, cu 10 hectare, apoi cu restul până la 47 de hectare.

Ulterior, Curtea de Conturi declară ilegală retrocedarea pădurii, "care menţionează într-un raport din 2012 că pădurea Fundul Sacului din Snagov nu a aparţinut niciodată Casei Regale, deci nu putea fi retrocedată vreunui urmaş al acesteia".

Potrivti sursei citate, "în ianuarie 2005, Sandra Merloni-Horemans, omul lui Beny Steinmetz, transmite de pe email-ul de serviciu de la Onyx Financial Advisors, Geneva, un mesaj către Mossack Fonseca, Panama, prin care solicită înfiinţarea firmei offshore – Riverside Real Estate Corp. În septembrie 2005, aceeaşi Sandra Merloni-Horemans deschide un offshore nou, Reciplia Limited, de data asta în Cipru. Prin intermediul paravanului cipriot apare în decembrie 2005, în România, un SRL cu acelaşi nume. Administratorul celei din urmă este direct Sandra Merloni-Horemans, contabila magnatului Steinmetz. Până la urmă, offshore-ul panamez devine acţionarul celui din Cipru care, la rândul lui, deţine firma din România – capătul suveicii".

În 2006, Prinţul Paul obţine restituirea domeniului de 47 de hectare din Snagov în doar patru ani, timp record pentru acea vreme. Paul Lambrino beneficiază de sprijinul oferit de edilul Snagovului, Apostol Muşat, şi de funcţionarii primăriei, dar nu reuşeşte să ducă demersul la capăt. Motivul: pădurea e încă proprietatea Ocolului Silvic Snagov, iar un funcţionar de aici respinge punerea în posesie. Acum intră în acţiune Remus Truică.

Pe 1 noiembrie 2006, prinţul Paul îi cedează lui Truică drepturile litigioase asupra celor 47 de hectare, iar pe 3 martie 2007 este emis cel mai important act din schema imobiliară: prefectul de Ilfov, Nicolae Jecu, aprobă punerea în posesie cu 36 de hectare de pădure a prinţului Paul pentru că Remus Truică intervine pe lângă funcţionarii Romsilva care autorizează rapid retrocedarea pădurii Fundul Sacului.

"În aceeaşi zi, în Cipru, acţionariatul Reciplia Limited este modificat cu Remus Truică proaspăt acţionar minoritar (15,5% ). Restul e împărţit de offshore-ul panamez al lui Steinmetz, Riverside Real Estate Corp, şi un altul (STG Ventures LTD), folosit de partenerii tradiţionali ai magnatului, consultanţii Tal Silberstein şi Shimon Sheves (fost ministru israelian), în afacerile lor din România", susţin jurnaliştii RiseProject.

În octombrie 2007, prinţul Paul vinde cele 47 de hectare din pădurea Fundul Sacului Snagov către Reciplia SRL – capătul românesc al suveicii lui Beny Steinmetz. Preţul? Doar 500.000 de euro. Adică 1 euro pe metru pătrat. Câteva luni mai târziu, terenul e reevaluat oficial la 380 de euro/metru pătrat. Din acest moment, reţeaua offshore marca Steinmetz devine proprietar de facto în pădurea Fundul Sacului din Snagov. Imediat după tranzacţie, jumătate din terenurile intrate în proprietatea Reciplia SRL sunt vândute mai departe. Remus Truică vine la prima strigare şi rămâne cu 2,3 hectare la preţul subevaluat de 11 euro/metru pătrat.

"Câteva luni mai târziu, o parte dintre aceste terenuri sunt gajate, iar evaluările băncilor arată că valoarea lor reală este de câteva sute de ori mai mare. Spre exemplu, Sorin Roşca Stănescu – un alt cumpărător rapid – ipotechează terenul său în suprafaţă de un hectar la BRD, iar banca stabileşte că valorează 3,8 milioane euro. Stănescu plătise 25.000 euro", se mai spune în sursa citată.

O parte din terenurile din pădurea Fundul Sacului, dar şi cele ale Fermei Regale Băneasa, ajung să fie utilizate de Sorin Roşca Stănescu şi de partenerii lui Remus Truică pentru a obţine credite preferenţiale, de milioane de euro, de la BRD. Contactat de jurnalişti Remus Truică a spus că nu poate să discute pe marginea activităţii firmelor din lanţul Reciplia fiindcă este un dosar în lucru la DNA.

Miliardarul Beny Steinmetz a transmis prin intermediul unui purtător de cuvânt, citat de presa din Israel, că nu a fost implicat în nici un fel de activitate ilegală. Procurorii anticorupţie au pus însă la dispoziţia judecătorilor interceptările din care rezultă că acesta era la curent până şi cu faptul că vânzarea unei părţi din terenurile de la Snagov reprezenta mita oferită celorlalţi membri ai grupului.

La final, Steinmetz a rămas cu 25 de hectare în pădurea Fundul Sacului pe care le deţine în continuare prin suveica de firme România-Cipru-Panama, dar care au fost sechestrate de procurorii DNA.

Prin aceeaşi reţea offshore, Beny Steinmetz a mai gestionat o retrocedare penală: Ferma Regală Băneasa care a fost evaluată la 138 de milioane de euro.

"Paul Lambrino şi Remus Truică sunt protagonişti şi în acest caz, urmând aceeaşi reţetă: prinţul revendică, apoi îi cedează drepturile lui Truică, acesta din urmă câştigă folosindu-şi influenţa, iar Steinmetz devine proprietar", se mai precizează în sursa citată.

Prin contractul de cedare a drepturilor, prinţul Paul urma să primească 20% din banii obţinuţi din vânzarea ulterioară a terenurilor, iar Truică şi partenerii – restul de 80%. În plus, Lambrino ar fi primit, susţin procurorii, un avans de 4 milioane euro. Potrivit DNA, Steinmetz a transferat această sumă în România, implicarea miliardarului fiind susţinută şi de o serie de interceptări din care reiese că acesta s-a interesat personal de modul în care evoluează retrocedarea Fermei Băneasa.

Potrivit site-ului citat, "cele 21 de hectare din terenurile Fermei au devenit proprietatea aceleiaşi structuri offshore construită de Beny Steinmetz, adică cea folosită şi în retrocedarea penală din Snagov, iar o serie de documente dezvăluie că miliardarul controla în permanenţă evidenţa proprietăţilor din România. În 2013, Onyx Capital din Geneva, holdingul lui Beny Steinmetz, a solicitat casei de avocatură panameze Mossack Fonseca să-l împuternicească pe israelianul Moshe Agavi pentru a încheia două contracte de evaluare a terenurilor din Băneasa".

În această misiune, angajatul a reprezentat efectiv offshore-ul Riverside Real Estate Corp, adică firma-mamă din schema Panama-Cipru-România, Un alt document păstrat de registratorii din Panama arată că actele de formare ale companiei Riverside Real Estate Corp sunt păstrate în cartierul general din Geneva al Onyx Capital, holdingul asumat al lui Beny Steinmetz.

Citeşte şi: Premierul Islandei, Sigmundur Gunnlaugsson, a demisionat, pe fondul Scandalului Panama

Citeşte şi: David Cameron, criticat pentru implicarea tatălui său în scandalul Dosarele Panama

Citeşte şi: Cioloş, întrebat dacă a vorbit cu şeful ANAF despre dosarele Panama: Nu, nu am vorbit, e problema lor

Citeşte şi: DIICOT analizează informaţiile apărute în urma investigaţiilor "Panama Papers"