Bica: Sper să nu am soarta doamnei Rarinca. E abominabil, ţine de Burundi, de o ţară din lumea a treia

Fostul procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Alina Bica a spus, la ieşirea de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde s-a judecat cererea sa de ridicare a măsurii controlului judiciar, că urmează o perioadă în care aşteaptă să fie auzită şi să dea declaraţii în dosarele în care este judecată.

"Aştept să fiu auzită şi sunt sigură că lucrurile vor sta altfel, pentru că unde nu sunt lucruri, nu ai cum să le constaţi. Şi cred că sunt singurul inculpat din lumnea asta care a primit mită un bun pe care mituitorul nu-l avea la momentul la care a săvârşti fapta. Nu doresc nimănui lucrul ăsta, nu doresc să comentez lucrul ăsta, e dureros", a spus Alina Bica.

Ea a ţinut să mai spună că speră să nu aibă soarta Marianei Rarinca, să obţină o soluţie de achitare apoi procurorii să ceară anularea decizie. "Să mă trezesc că cineva vine, pe urmă, cu unica contestaţie în anulare făcută vreodată de un parchet pe un motiv de incompatibilitate neinvocat în cursul judecăţii", a adăugat fosta şefă a DIICOT.

"Este abominabil şi ţine de Burundi. Cred că numai într-o ţară din lumea a treia se poate întâmpla aşa ceva. Îmi pare atât de rău de doamna aceea (Mariana Rarinca, n.r.). Nu o cunosc, am citit rechizitoriul, bănuiesc că am o opinie avizată", a mai spus Bica.

Întrebată dacă se gândeşte să o apere ca avocat, Alina Bica a răspuns: "Are cine să o apere, nu are nevoie de mine. Problema este de drept şi de cât de stabil te simţi într-o anumită ţară".

Citeşte şi: Dosarul Rarinca va fi rejudecat de Curtea de Apel Bucureşti

În legătură cu cererea ei de a profesa ca avocat, Alina Bica a spus că aşteaptă decizia Consiliului Baroului Dolj, precizând că trebuie să lucreze, pentru că de nouă luni nu are o sursă de venit.

"Bănuiesc că nu pot să stau pe banii părinţilor. Nu am un venit, în pofida a ceea ce s-a spus şi s-a comentat la televizor, stau într-un apartament de 50 de metri pătraţi, cu o rată de 400 de euro pe lună, pe care, dacă nu o plătesc, mă dau afară. Cu tot respectul, trebuie să lucrez, nu am ce să fac şi nu am ... Nu doresc să discut despre lucrurile astea, că nu am nevoie de simpatia nimănui, e problema mea personală şi intenţionez să mi-o descurc", a adăugat Bica.

Completul de cinci judecători al ICCJ urmează să decidă dacă va admite contestaţia Alinei Bica, formulată după ce un alt complet de la instanţa supremă a menţinut măsura controlului judiciar în cazul fostei şefe a DIICOT.

Consiliului Baroului Dolj analizează joi cererile Alinei Bica de înscrierea pe Tabloul avocaţilor definitivi cu drept de exercitare a profesiei şi avizarea şi înregistrarea cabinetului individual cu denumirea ”Bica Alina- Cabinet de avocat”. Fosta şefă DIICOT a fost primită în Baroul Dolj prin decizia 137 din 10 februarie 2011 a Consiliului Baroului Dolj, având calitatea de avocat, dar fără a exercita profesia de avocat.

Bica a fost procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism din mai 2013 până în noiembrie 2014, când a demisionat din funcţie. Ea a fost magistrat din 1996, fiind suspendată, în 16 decembrie 2014, din funcţia de procuror al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, măsura fiind luată de Consiliul Superior al Magistraturii, ca urmare a trimiterii sale în judecată.

În dosarul "Bica 1", fosta şefă a DIICOT a fost trimisă în judecată, în 15 decembrie 2014, pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei în comisia ANRP, împreună cu membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, i-ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

Citeşte şi: Contestaţia DNA în cazul Rarinca, judecată de acelaşi complet, CAB a respins o cerere de recuzare

Alina Bica mai are un dosar pe rolul instanţei supreme, cunoscut sub numele de "Bica 2", în care a fost trimisă în judecată în 25 februarie, alături de Dorin Cocoş, Alin Cocoş, Ionuţ Mihăilescu şi fostului ministru al Economiei Adriean Videanu.

Bica este acuzată că a luat mită un teren, în schimbul intervenţiilor pentru despăgubirile acordate lui Gheorghe Stelian, că l-ar fi favorizat pe Ovidiu Tender în dosarul Rafo-Carom şi pe Adriean Videanu în dosarul Romgaz-Interagro. Procurorii o acuză pe Alina Bica, la data faptelor secretar de stat şi reprezentant al Ministerului Justiţiei în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din Agenţia Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), ulterior procuror şef al DIICOT, de câte două fapte de luare de mită, abuz în serviciu şi favorizarea făptuitorului.

Bica a fost arestată în perioada 22 noiembrie 2014 - 21 aprilie 2015.

Dosarul în care Mariana Rarinca este acuzată de şantajarea preşedintelui ICCJ, Livia Stanciu, va fi rejudecat de Curtea de Apel Bucureşti, după ce instanţa a admis, în 17 august, contestaţia DNA la decizia de achitare.

Judecătoarea Livia Stanciu a susţinut, în iunie anul trecut, că a fost şantajată de Mariana Rarinca, care i-ar fi cerut 20.000 de euro, pentru a nu divulga presei date presupus compromiţătoare despre preşedintele ICCJ şi familia acesteia.

Rarinca a fost arestată preventiv în perioada 10 iunie - 18 decembrie 2014 şi trimisă în judecată în 1 iulie 2014. Ea a fost achitată, pe 21 mai, de Curtea de Apel Bucureşti, decizia fiind definitivă. La judecarea în fond a dosarului, Tribunalul Bucureşti a condamnat-o pe Rarinca la trei ani de închisoare cu suspendare.

Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut anularea deciziei de achitare, procurorii motivând că judecătoarea Risantea Găgescu, care a făcut parte din completul de judecată, a fost în incompatibilitate.