Bicicletă cu inscripţia trilingvă a municipiului Cluj-Napoca, parcată în curtea Primăriei | GALERIE FOTO

VEZI MAI JOS GALERIE FOTO 

Andras Bethlendi, membru al Grupului de Iniţiativă ”Musai – Muszaj”, a declarat, miercuri, că Primăria Cluj-Napoca a amplasat doar 4 astfel de indicatoare multilingve în loc de 16 câte ar fi trebuit potrivit unei sentinţe judecătoreşti emisă anul trecut.

”În urmă cu un an am câştigat procesul împotriva Primăriei Cluj-Napoca privind obligarea acesteia de a amplasa inscripţii multilingve la intrările şi ieşirile în oraş, dar sentinţa nu a fost aplicată. Din cele 16 indicatoare multilingve au fost amplasate doar 4, iar noi cerem şi montarea celorlalte 12. Pentru a atrage atenţia asupra acestei cereri, am dus o bicicletă cu o inscripţie multilingvă a municipiului Cluj-Napoca în română, maghiară şi germană din Piaţa Unirii până în parcarea din curtea Primăriei unde aceasta va rămâne până când vor fi amplasate şi restul de 12 indicatoare. Marţi am iniţiat executarea silită a sentinţei de anul trecut şi am notificat Prefectura Cluj despre aplicarea deficitară a unei decizii a instanţei”, a afirmat Bethlendi.

Acesta a subliniat că acţiunea a avut loc cu de Ziua Internaţională a Limbii Materne, când s-a reamintit Primăriei clujene că respectarea drepturilor lingvistice ale comunităţii maghiare şi respectarea sentinţelor judecătoreşti nu sunt opţionale.

Primarul Emil Boc a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX că indicatoarele multilingve sunt amplasate în 4 din cele 6 locaţii de intrare în Cluj-Napoca, ”în cele mai vizibile şi aglomerate zone – Floreşti, Aeroport, Calea Turzii şi Baciu”.

”Urmează să fie amplasate şi la intrările dinspre Chinteni şi Gheorgheni”, a spus Boc.

Primarul Clujului anunţase în 7 aprilie 2017 că Primăria a decis amplasarea de indicatoare multilingve la intrările în oraş în limbile română, maghiară şi germană, dar şi o inscripţie în limba latină care atestă ridicarea la rang de municipiu în perioada romană, în anul 124 d. Hr.

Emil Boc a declarat atunci într-o conferinţă de presă, că decizia a avut la bază propunerea formulată de o comisie de experţi de la Facultatea de Istorie a UBB.

”Pentru a găsi o soluţie la problema indicatoarelor de la intrările în Cluj-Napoca m-am adresat UBB şi am cerut un punct de vedere privind modul de rezolvare care să sublinieze dimensiunea multiculturală, istorică şi europeană a oraşului. Experţii de la Facultatea de Istorie - Ovidiu Ghitta, Mihai Bărbulescu şi Radu Ardevan, propun pentru intrările în oraş indicatoare multilingve cu denumirile în română, maghiară şi germană – Cluj-Napoca, Kolozsvar, Klausenburg, la care se adaugă o inscripţie în latină cu prima denumire de la ridicarea la rang de municipiu, probabil în anul 124 d. Hr - Municipiul Aelium Naponcense ab Imperatore Hadriano Conditum (117 – 138) - care să reflecte dimensiunea istorică din antichitate până în prezent. Aceste denumiri vor fi amplasate pe panouri stardard prevăzute de lege pentru intrările în localităţi şi vom începe demersurile pentru amplasarea acestora”, a spus Boc.

Potrivit acestuia, odată decizia luată, se sting şi conflictele juridice din acest caz după ce Tribunalul Cluj a obligat Primăria Cluj-napoca în luna februarie să amplaseze indicatoare şi în limba maghiară, astfel că municipalitatea nu va depune recurs.

”Primul oraş declarat oficial municipiu pe teritoriul de astăzi al României a fost Clujul. Soluţia găsită este validată ştiinţific şi istoric, este una care uneşte, nu dezbină, am obligaţia să respect trecutul, dar şi să îndrept comunitatea spre viitor, este o soluţie europeană care să consolideze statutul de oraş multilingv, tolerant, paşnic, civilizat. Clujul este un model al artei de a trăi împreună”, a mai spus Emil Boc.

Tribunalul Cluj a decis, în 21 februarie, să îl oblige pe primarul Emil Boc să amplaseze plăcuţe indicatoare la intrările în Cluj-Napoca şi cu denumirea în limba maghiară a oraşului.

Purtătorul de cuvânt al Tribunalului Cluj, Simona Trestian, declarase atunci, corespondentului MEDIAFAX, că magistraţii au admis o cerere de amplasare a plăcuţelor bilingve formulată de Asociaţia Minority Rights.

”Tribunalul Cluj a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Asociaţia Minority Rights în contradictoriu cu primarul municipiului Cluj-Napoca având ca obiect obligaţia de a face. Obligă pârâtul (primarul municipiului Cluj-Napoca – n.r.) la inscripţionarea pe aceleaşi tăbliţe indicatoare a denumirii localităţii Cluj-Napoca şi în limba maternă a minorităţii etnice maghiare. Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare la Curtea de Apel Cluj”, a spus Simona Trestian.