Bilanţ DNA: În 2018 mai mult de o treime din inculpaţi, achitaţi din cauza dezincriminării abuzului

Procurorul-şef interimar al DNA, Călin Nistor, a declarat, vineri, la bilanţul instituţiei, că anul 2018 a fost pentru Direcţie un an de răscruce, atipic, cu provocări deosebite, respectiv schimbări în conducerea instituţiei, schimbări ale legislaţiei cu relevanţă pentru funcţionarea sau activitatea D.N.A., decizii ale CCR cu efecte directe sau indirecte asupra cauzelor instrumentate (9 decizii în 2018 şi 9 anterioare cu impact asupra activităţii instituţiei), modificări în structura de personal, dar şi cinci controale din partea Inspecţiei Judiciare.

Acesta a anunţat că, în 2018, s-a urmărit cu prioritate soluţionarea prin trimitere în judecată a dosarelor în care au fost create prejudicii mari bugetului de stat, cauze în care procurorii au dispus măsuri asiguratorii în vederea recuperării acestor pagube. Astfel, prin actele de inculpare s-au reţinut prejudicii în valoare de 412,7 milioane euro, în creştere cu 85% faţă de anul 2017, şi s-a dispus luarea de măsuri asigurătorii de 400,1 milioane euro pentru repararea pagubelor produse prin infracţiuni, în creştere cu 139% faţă de anul 2017.

Media dosarelor pe care un procuror le-a avut de soluţionat a fost de 84 cauze, printre acestea existând cauze complexe de macrocriminalitate economico-financiară, de fraude europene şi în achiziţii publice, precum şi retrocedare a unor imobile.

Astfel, la sfârşitul anului 2018, stocul de dosare rămase nesoluţionate s-a redus la 4.283 (faţă de 6.078 la sfârşitul anului 2017 şi 7.566 la sfârşitul anului 2016).

S-au soluţionat pe fond 3.547 de dosare ( în scădere cu 9,7% faţă de anul 2017, dar în creştere cu 6,1% faţă de anul 2016). Totodată, au fost soluţionate mai multe dosare în maximum un an şi 6 luni de la data sesizării, în creştere cu 4,5% faţă de anul 2017.

În anul 2018, media dosarelor soluţionate per procuror a fost de 45 cauze.

"Chiar dacă, din punct de vedere cantitativ, activitatea D.N.A. a înregistrat un trend descrescător faţă de anul precedent, iar acest lucru poate avea cauze multiple, un accent deosebit a fost pus pe asigurarea unui standard calitativ ridicat al activităţii de urmărire penală, pe verificarea de către şefii ierarhici a legalităţii şi temeiniciei soluţiilor dispuse de procurori, astfel încât să se evite soluţii de achitare din partea instanţelor de judecată. Scăderea numărului de rechizitorii (196 faţă de 381 în anul precedent) are cauze multiple: scăderea numărului de sesizări, reducerea numărului de procurori, modificările legislative intervenite, etc.. Concret, numărul sesizărilor primite de la persoanele fizice / juridice private sau instituţii publice a fost de 1.513, în scădere cu 18% faţă de anul 2017, cu 47% faţă de anul 2016 şi cu 54% faţă de anul 2015 când s-au primit 3.305 sesizări ", a anunţat Călin Nistor.

Procurorii DNA au soluţionat prin rechizitoriu cauze care au vizat corupţia la nivel înalt şi mediu şi au fost formulate de procurorii D.N.A două cereri de încuviinţare a urmăririi penale pentru doi miniştri, cereri soluţionate favorabil de preşedintele României şi o cerere de încuviinţare a urmăririi penale pentru preşedintele Senatului, cerere care se află în curs de soluţionare la Senat.

Din totalul de 556 inculpaţi trimişi în judecată, o pondere semnificativă, respectiv 155 persoane, este reprezentată de persoane care au ocupat funcţii de conducere, control, demnităţi publice ori alte funcţii importante. Astfel, au fost trimişi în judecată 7 demnitari, dintre care: 1 ministru şi viceprim-ministru, 1 deputat, ulterior preşedinte de consiliu judeţean (în 2 dosare), 4 secretari de stat (la data săvârşirii faptei unul era preşedinte de consiliu judeţean), 1 senator (ca urmare a restituirii dosarului de la instanţă, trimis în judecată în anul 2017), 25 de primari şi viceprimari, 4 preşedinţi şi vicepreşedinţi consilii judeţene, 7 consilieri judeţeni şi locali, 17 persoane cu funcţii de conducere din cadrul autorităţilor locale, 3 magistraţi, 7 avocaţi, 19 poliţişti, 18 preşedinţi, directori de instituţii publice, 7 directori de companii/societăţi naţionale, 7 cadre didactice şi directori, 6 manageri de spital şi medici.

În 2018, instanţele de judecată au continuat să dispună soluţii de condamnare în dosarele de mare corupţie. Au fost condamnaţi 584 de inculpaţi, faţă de 713 în anul precedent. Au fost condamnaţi definitiv 5 demnitari (1 ministru, 3 parlamentari, 1 secretar de stat), 1 secretar general minister, 24 primari şi viceprimari, 2 preşedinţi de consilii judeţene, 2 prefecţi şi subprefecţi, 10 persoane cu funcţii de conducere din cadrul autorităţilor locale, 9 magistraţi, 10 avocaţi, 18 ofiţeri M.A.I şi M.Ap.N., 2 persoane cu funcţii de conducere în instituţii publice, 7 directori companii/societăţi naţionale, 6 cadre didactice, 3 manageri de spital şi medici.

În ceea ce priveşte numărul total de achitări, trebuie remarcat faptul că 79 de inculpaţi (mai mult de o treime din total) au fost achitaţi ca urmare a dezincriminării abuzului în serviciu (fapta nu mai este infracţiune din cauza unor modificări legislative) şi a aplicării dispoziţiilor art.181 din vechiul Cod penal (achitare pentru că, deşi s-a constatat săvârşirea faptei, s-a considerat că ea nu prezintă pericol social).

Au fost achitaţi definitiv un număr de 123 inculpaţi (mai puţin cei 79 de inculpaţi anterior menţionaţi).

În opt dosare, judecătorul de cameră preliminară a dispus restituirea definitivă a cauzei.

Călin Nistor a anunţat că, drept urmare a modificărilor legislative, a fost redusă competenţa după calitatea persoanei a D.N.A. prin înfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, începând cu data de 23.10.2018, motiv pentru care au fost transmise către această structură 275 dosare.

"Tot ca urmare a înfiinţării acestei structuri, s-a creat o practică neunitară în legătură cu participarea procurorilor D.N.A. în cauzele cu magistraţi trimise în judecată înainte de data de 23.10.2018, ceea ce a ridicat unele probleme în modul de organizare a activităţii judiciare, în condiţiile în care unele instanţe au apreciat că ele trebuie soluţionate cu participarea procurorilor D.N.A, iar altele cu participarea procurorilor din cadrul Secţiei judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. O altă modificare importantă care a afectat activitatea DNA a reprezentat-o schimbarea condiţiilor şi procedurii de numire şi delegare a procurorilor.
Au crescut limitele de vechime ca procuror sau judecător pentru numirea în Direcţia Naţională Anticorupţie de la 6 ani la 10 ani, ceea ce a creat şi va crea în continuare greutăţi majore în identificarea şi recrutarea procurorilor care să îşi desfăşoare activitatea în Direcţia Naţională Anticorupţie, dar, în special, a determinat încetarea delegării la D.N.A. a unui număr de 15 procurori în cursul anului 2018", se arată în raportul DNA de bilanţ pe anul 2018.

De asemenea, a fost modificată procedura de numire a procurorilor în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în sensul că numirea acestora se va face la propunerea Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în urma concursului organizat în acest sens, care va presupune, printre altele, şi un interviu transmis în direct, ceea ce ar putea constitui argumente de natură a descuraja participarea procurorilor la această procedură.În anul 2018, nu s-a realizat un astfel de concurs.

"Fluctuaţia de personal (reprezentată de încetarea raporturilor de muncă faţă de 68 de persoane în anul 2018) şi schema incompletă (90% posturi ocupate la sfârşitul anului 2018), continuă să fie o vulnerabilitate în organizarea eficientă a activităţii", mai arată procurororii.