Prima pagină » Social » Cum contribuie pandemia de COVID la sufocarea planetei şi degradarea sănătăţii umane? Câte şi ce deşeuri ajung în oceanele lumii? STUDIU

Cum contribuie pandemia de COVID la sufocarea planetei şi degradarea sănătăţii umane? Câte şi ce deşeuri ajung în oceanele lumii? STUDIU

Cum contribuie pandemia de COVID la sufocarea planetei şi degradarea sănătăţii umane? Câte şi ce deşeuri ajung în oceanele lumii? STUDIU
Galerie Foto 1
Simona Chirciu
13 nov. 2021, 12:09, Social
Concret, un studiu publicat săptămâna aceasta în Proceedings of the National Academy of Sciences, arată că în contextul pandemiei de COVID-19, deşeurile din spitale (cearceafuri din plastic, sticle, siringi şi mănuşi) sunt mult mai periculoase decât măştile de protecţie existente deja în oceane (circa 1,56 miliarde).
 
193 de ţări au produs mai mult de 8 milioane de tone de deşeuri din plastic începând cu ianuarie 2020. Dintre acestea,  26.000 de tone au ajuns deja în oceane. Fiinţele subacvatice le pot ingera sau se pot prinde în „gunoiul” oamenilor. 
 
Pe scurt, 87% din cantitatea de deşeuri provine din spitale, iar, contrar părerilor de până acum ale cercetătorilor, doar 7% provine de la echipamente personale de protecţie (PPE). 

Care spitale poluează cel mai mult 

Cele mai multe deşeuri ajunse în oceane sunt de la spitale din Asia, deşi continentul are o incidenţă COVID mai mică, doar 30%. Apoi, Europa este responsabilă de circa 11% din gunoaiele din oceane, iar America de Nord, doar 1,9%. 
 
Co-autorul studiului, Yanxu Zhang, de la Universitatea Nanjing din China, spune că cele mai multe deşeuri de acest tip vin din ţări în curs de dezvoltare, care nu au un sistem de colectare a plasticului bine pus la punct, dar au vârfuri de infecţie cu SARS-CoV-2 şi acces redus la vaccinuri. 

Cum ajung deşeurile în oceane şi ce se întâmplă mai departe?

Prin fluvii precum Shatt al-Arab în Iran, Ind (Pakistan) şi Yangtze sau Chang Jiang (China). 
 
Însă, la cele 26.000 de tone de plastic „adunate” în oceane de la începutul pandemiei de COVID-19, se adaugă peste 5,25 de trilioane de bucăţi de plastic care ameninţă viaţa marină. 
 
În timp, din cauza lumii oxidării, frecării între ele, sau pentru că fiinţele marine le rup, bucăţile de plastic se transformă în microplastice. Iar o parte dintre microplastice se ridică la suprafaţa apei, în timp ce restul se depun pe fundul oceanelor. Din cauza valurilor şi a brizei, bucăţile minuscule de plastic ajung în atmosferă, şi, astfel, în aerul pe care îl inspirăm.
 
Unele plastice sunt „sigure”, în timp ce altele sunt realizate din chimicale toxice şi aditivi care pot cauza cancer (Policlorură de vinil – PVC), şi disfuncţii endocrine (bisfenol A – BPA).