Biserica Greco-Catolică cere să fie trecută în Constituţie la constituirea şi modernizarea statului

Cele două amendamente sunt menţionate într-o scrisoare trimisă miercuri de liderul Bisericii Greco-Catolice, cardinalul Lucian Muresan, lui Crin Antonescu, preşedinte al Comisiei Parlamentare de revizuire a Constituţiei.

"Dacă viitoarea Constituţie se doreşte a fi un document istoric care să vorbească despre aportul adus de unele instituţii la constituirea şi modernizarea statului român, Biserica Greco-Catolică nu poate fi exclusă dintre acestea. Fără Biserica Greco-Catolică, Statul Român, identitatea naţională şi limba română în formele pe care le cunoaştem astăzi nu ar fi existat", spune cardinalul Lucian, în argumentarea primului amendament, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX.

În scrisoarea trimisă lui Antonescu se arată că, în cazul în care viitoarea Constituţie sau preambulul acesteia va conţine articolul "România recunoaşte rolul istoric, în constituirea şi modernizarea statului român, al Bisericii Ortodoxe şi al celorlalte culte religioase, al Casei Regale şi al minorităţilor naţionale", acesta să fie completat astfel: "România recunoaşte rolul istoric, în constituirea şi modernizarea statului român, al Bisericii Ortodoxe, Bisericii Greco-Catolice şi al celorlalte culte religioase, al Casei Regale şi al minorităţilor naţionale".

În acest context, cardinalul Lucian face, în scrisoare, o incursiune istorică pornind de la episcopul greco-catolic Inochentie Micu Clain, care a introdus "pentru prima dată termenul de «naţiune română» la 1737", continuând cu Şcoala Ardeleană, care a "format conştiinţa naţională românească", înlocuirea de către Biserica Greco-Catolică a scrierii chirilice cu alfabetul latin, lupta pentru emancipare naţională de la 1848 şi terminând cu aportul în Unirea de la 1918 şi lupta împotriva "comunismului şi sovietizării ţării".

În legătură cu al doilea amendament propus, liderul Bisericii Greco-Catolice spune în scrisoare că "textul Constituţiei din 2003 nu defineşte în termeni pozitivi ce e libertatea de conştiinţă sau religie, ceea ce face aceşti termeni neclari".

În aceste condiţii, se propune înlocuirea art. 29 din Constituţia din 2003 ("Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrare convingerilor sale. Libertatea conştiinţei este garantată; ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranţă şi de respect reciproc") cu textul bazat pe Convenţia Europeană a Drepturilor Omului: "Statul garantează dreptul la libertate de gândire, de conştiinţă şi de religie; acest drept include libertatea de a-şi schimba religia sau convingerile, precum şi libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerea în mod individual sau colectiv, în public sau în particular, prin cult, învăţământ, practici şi îndeplinirea ritualurilor".

"Definirea libertăţii religioase în România este imperativă deoarece în declaraţia de unire a Transilvaniei cu România de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, se garanta: «Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat». Scoaterea în afara legii a Bisericii Greco-Catolice de către statul român în 1948 a fost o încălcare a declaraţiei de la Alba Iulia. Chiar şi după căderea regimului comunist Biserica Greco-Catolică încă nu a fost repusă în drepturi, în mare parte credincioşii ei fiind în continuare în imposibilitatea de a-şi putea practica credinţa liber şi nestânjenit în România.

Ne dorim ca această nouă Constituţie să definească în termeni pozitivi libertatea religioasă astfel încât toţi românii, indiferent de confesiune, să se poata bucura de aceleaşi drepturi în România", este argumentată, în scrisoare, cea de-a doua propunere.