Bistriţa: 250 de persoane date în judecată de Casa de Pensii, după ce au pretins că au fost deportate

Directorul Casei Judeţene de Pensii (CJP) Bistriţa-Năsăud, Ioan Fechete, a declarat, marţi, în cadrul Colegiului prefectural, că, deşi anchetele Poliţiei au fost finalizate, banii nu au putut fi recuperaţi de la respectivele persoane, întrucât instanţa nu a dat o sentinţă în acest caz.

„Avem două procese pentru comunele Chiochiş şi Miceştii de Câmpie. Mai multe persoane au întocmit acte false pentru a primi indemnizaţii în baza Legii nr. 189. Este vorba de persecuţie etnică. Legea dă posibilitatea să dovedeşti cu ajutorul unor martori că ai fost deportat în perioada 1940-1944 când era ocupaţia maghiară. Oamenii s-au dus cu martori la notar şi au declarat în fals. În comuna Chiochiş avem peste 200 de persoane, iar în comuna Miceştii de Câmpie în jur de 40. Le-am oprit indemnizaţiile respective, dar ca să recuperăm banii daţi deja e nevoie de o sentinţă. Suntem în instanţă, iar instanţa tot amână verdictul”, a spus Ioan Fechete.

El a declarat că indemnizaţia pentru deportaţi este calculată în funcţie de perioada în care respectiva persoană a fost obligată să-şi părăsească localitatea de domiciliu.

Şase persoane reţinute în dosarul corupţiei de la Casa de Pensii Sibiu

„Perioada maximă este de patru-cinci ani, însă trebuia dovedită cu acte. Pentru perioada aceasta se ia o indemnizaţie între 400 şi 500 de lei lunar. Cei asupra cărora planează suspiciuni şi-au trecut perioada maximă. Nu avea sens să se mai complice pentru mai puţin. A cercetat Poliţia, s-au făcut dosare, Parchetul de asemenea, dar instanţa nu mai dă soluţia. Între timp, unii au mai decedat. Noi am cerut să se recupereze banii de la urmaşi”, a spus Fechete.

Comisarul şef Ioan Ovidiu Mureşan de la IPJ Bistriţa-Năsăud a declarat că au fost cercetate de poliţişti pentru fals şi uz de fals circa 250 de persoane.

„Pentru fiecare persoană a fost individualizat prejudiciul cauzat. Dosarul a fost trimis la Parchetul Tribunalul Bistriţa-Năsăud şi înaintat instanţei. Vorbim de persoane care au invocat faptul că au fost deportate pentru trei, patru sau chiar cinci ani. Au probat cu martori ca să-şi întocmească dosarele de pensie şi să beneficieze de respectivele ajutoare. Instanţa va stabili dacă ei au minţit”, a spus Mureşan.

Cele două comune bistriţene – Chiochiş şi Miceştii de Câmpie – nu sunt menţionate pe lista localităţilor din Transilvania în care românii au fost persecutaţi în perioada 1940-1944, ca urmare a Dictatului de la Viena.