Blaga: Aderarea la spaţiul Schengen nu poate fi condiţionată de incluziunea romilor

Blaga a făcut referire la unele afirmaţii ale oficialilor francezi despre posibilitatea ca unele state ale Uniunii Europene să condiţioneze aderarea României la spaţiul Schengen de problematica romilor sau de problemele din Justiţie.

"Referitor la afirmaţiile că unele state ale UE ar putea condiţiona aderarea României la spaţiul Schengen de problematica romilor, precizez că acest lucru nu este posibil. Procesul de evaluare pentru aderarea la spaţiul Schengen are un caracter pur tehnic, fără legătură cu incluziunea socială a romilor", a declarat ministrul Administraţiei şi Internelor.

De asemenea, el a invocat o decizie a Uniunii Europene, afirmând că aderarea unui stat european la spaţiul Schengen nu poate fi legată nici de Mecanismul de Verificare şi Cooperare, mecanism care funcţionează în cazul României.

Totodată, în intervenţia sa în plenul Senatului, ministrul Administraţiei şi Internelor a precizat că şi după aderarea României, în 2011, la spaţiul Schengen, directiva europeană care condiţionează şederea în alt stat membru după expirarea celor 90 de zile va rămâne în vigoare.

Blaga a afirmat că Directiva UE 38/2004, care garantează libera circulaţie pe teritoriul altui stat membru al UE până la o perioadă de 90 de zile, va fi aplicabilă şi după aderarea României la spaţiul Schengen.

"Şi după ce intrăm în spaţiul Schengen, pe 27 martie 2011, Directiva 38/2004 a Uniuni Europene va fi în vigoare şi trebuie respectată. Dacă nu ai mijloace de subzistenţă după 90 de zile, atunci un stat membru te trimite acasă", a precizat ministrul.

Blaga a spus că, deşi niciunul dintre cetăţenii români repatriaţi voluntar din Franţa nu s-a plâns că i-ar fi fost încălcate garanţiile procedurale, ei au acceptat să părăsească teritoriul francez înainte de expirarea celor 90 de zile pentru că au primit bani de la autorităţile franceze.

"Faptul că în unele cazuri cetăţeni ai noştri au acceptat să nu li se respecte integral garanţiile procedurale şi să vină mai repede (de expirarea celor 90 de zile - n.r.) luând bani, nu putem opri pe nimeni. Doar Franţa a recurs la această procedură, partea română şi-a exprimat rezervele faţă de procedura Franţei, dar nu putem interveni în dreptul francez. Să nu uităm nici că unii concetăţeni ai noştri fac o afacere din asta", a mai afirmat ministrul.

Concluziile Consiliului Afaceri Generale privind raportul din iulie al CE a fost adoptat, luni, fără dezbateri şi fără nicio luare de poziţie care să lege MCV de dosarul Schengen sau de problematica romă, a declarat, pentru MEDIAFAX, Bogdan Aurescu, secretar de stat pentru afaceri europene în cadrul MAE.

"Au fost adoptate concluziile Consiliului Afaceri Generale privind raportul din iulie al Comsiiei Europene (pe tema justiţiei, n.red.). Nu a existat nicio dezbatere, nicio luare de poziţie care să lege MCV de dosarul Schengen sau de problematica romilor", a declarat Bogdan Aurescu.

"Nici textul concluziilor Consiliului Afaceri Generale nu menţionează vreo conexiune de acest gen", a adăugat el.

Secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Pierre Lellouche care s-a aflat, săptămâna trecută, la Bucureşti , a declarat într-o conferinţă de presă susţinută joi că nu există nicio legătură între aderarea la Spaţiul Schengen şi problematica romă, aceasta nefiind menţionată de documentele europene. El a adăugat ulterior că juridic nu există conexiune, însă este o situaţie politică ce trebuie soluţionată.

"Dosarul Schengen nu are legătură cu problema tratamentului romilor. În toate documentele europene aderarea nu este legată în niciun fel de problematica romă. Problematica este legată de Mecanismul de Cooperare şi Verificare cel puţin în principiu. Acest subiect este pe agenda reuniunii Consiliului Afaceri Generale care va avea loc la Bruxelles luni", a spus Lellouche.