Blejnar: Nu am nicio legătură cu dosarul de evaziune, nu cunoşteam istoricul fiscal al companiilor

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) îl cercetază pe Sorin Blejnar pentru complicitate la evaziune fiscală şi sprijinire a unui grup infracţional organizat, în dosarul în care sunt acuzaţi fostul său şef de cabinet Codruţ Marta şi fostul şef al Vămilor Viorel Comăniţă, pentru o evaziune fiscală de peste 15 milioane de euro.

În 17 iulie, procurorii i-au adus lui Blejnar la cunoştinţă acuzaţiile şi au dispus în cazul lui măsura obligării de a nu părăsi ţara pentru o perioadă de 30 de zile.

Decizia procurorilor a fost atacată de Blejnar la Curtea de Apel Bucureşti, care a luat luni în discuţie contestaţia acestuia.

Fostul şef al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) Sorin Blejnar s-a prezentat luni la Curtea de Apel Bucureşti, discuţiile având loc în şedinţă nepublică.

Sorin Blejnar a declarat, la ieşirea din sala de judecată, că nu are nicio legătură cu acuzaţiile de complicitate la evaziune fiscală şi sprijinirea unui grup infracţional organizat.

Blejnar a arătat că speră să convingă atât judecătorii, cât şi întreaga opinie publică că el nu a avut de-a face cu această grupare şi că nu a ştiut nimic despre operaţiunile infracţionale derulate de Codruţ Marta şi de celelalte persoane cercetate în dosarul de evaziune fiscală.

Fostul şef al ANAF a mai spus că nu a cunoscut istoricul fiscal al firmelor despre care vorbesc procurorii anticorupţie că ar fi păgubit bugetul statului cu aproape 15 milioane de euro.

Blejnar a susţinut că este nevinovat de toate acuzaţiile aduse, precizând că nu doreşte să plece din ţară în perioada vacanţei. El a adăugat că plângerea sa împotriva ordonanţei de interdicţie a fost făcută "din principiu".

Instanţa Curţii de Apel Bucureşti a rămas în pronunţare, urmând să decidă dacă menţine interdicţia impusă lui Blejnar de procurori sau îi permit fostului şef al ANAF să părăsească ţara.

Potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), fostul şef al ANAF Sorin Blejnar ar fi sprijinit din mai 2011 până în iulie 2012 grupul infracţional care a iniţiat un amplu mecanism evazionist vizând sustragerea de la plata accizelor a unor cantităţi de motorină vândute sub denumirea unor produse petroliere inferioare, informează, marţi, DNA.

Fostul şef al Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă (SIPI) Constanţa Dan Secăreanu şi alte şapte persoane din dosarul evaziunii fiscale de peste 15 milioane de euro au fost arestate preventiv pentru 29 de zile, în timp ce fostul şef al Autorităţii Naţionale a Vămilor (ANV) Viorel Comăniţă şi alte două persoane au primit interdicţie de a părăsi ţara.

Totodată, instanţa a emis mandate de arestare în lipsă pentru fostul şef de cabinet al lui Blejnar, Codruţ Marta, Radu şi Dana Nemeş, Ovidiu Ioan Moldovan şi Mihai Gulea, în timp ce Ştefan Puşcaşu a primit interdicţie de a părăsi ţara. Cei şase sunt urmăriţi penal în acest dosar şi, pentru că nu au fost găsiţi, procurorii anticorupţie au cerut arestarea lor în lipsă.

Potrivit Ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale întocmită de procurori, în perioada mai 2011 - iulie 2012, George Guliu, Dumitru Chirvăsitu, Andrei Florin Jugănaru, Radu Nemeş şi Dana Nemeş au constituit şi coordonat o grupare infracţională organizată prin iniţierea unui amplu mecanism evazionist ce vizează sustragerea de la plata accizelor aferente a peste 33.000 de tone de motorină care au fost comercializate pe piaţa internă sub denumirea unor produse petroliere inferioare.

În această modalitate, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 15.203.024 de euro, reprezentând accize şi TVA neachitate.

Concret, motorina era achiziţionată în regim suspensiv de la plata accizelor (deci fără a se achita aceste taxe) în scopul declarativ de a fi transformată în păcură. În realitate, motorina era de fapt revândută ca atare prin staţiile de distribuţie de carburanţi.

În referatul prin care au cerut arestările din acest dosar, anchetatorii anticorupţie arată că gruparea suspectată de evaziune fiscală era structurată pe mai multe paliere, unul dintre paliere fiind denumit de procurori "palierul de protecţie".

Potrivit procurorilor, din acest palier făceau parte fostul şef al ANAF, Sorin Blejnar, Alexandru Codruţ Marta (dat dispărut din 25 mai - n.r.) şi Viorel Comăniţă.

Procurorii DNA susţin că, din indiciile obţinute, Codruţ Marta se baza pentru menţinerea în funcţie, până la mijlocul lunii aprilie, a lui Sorin Blejnar şi Viorel Comăniţă pe relaţiile deţinute de omul de afaceri Emilian Schwartzenberg la nivel guvernamental.

Procurorii anticorupţie arată, în documentul citat, că Alexandru Codruţ Marta a promis că-l va convinge pe Sorin Blejnar să mai rămână o perioadă la conducerea ANAF în interesul omului de afaceri Radu Nemeş.

Potrivit procurorilor DNA, Nemeş i-a cerut lui Marta ca Blejnar să mai stea "măcar o lună, două, fiind şi cu alea vechi pe punctele de finalizare, sunt şi altele noi", pentru că bănuia că "nu îi este chiar indiferent ce se întâmplă în jurul lui".

Menţinerea în funcţie a lui Blejnar, arată procurorii, era esenţială pentru Radu Nemeş, care intenţiona să finalizeze o serie de proiecte şi "să demareze mecanisme evazioniste suplimentare", sens în care Marta şi-a manifestat disponibilitatea atât pentru a încerca să-l convingă pe Blejnar să nu demisioneze, cât şi pentru a acţiona în sensul numirii unei alte persoane obediente, "iar dacă tot vrea neapărat să plece, să pună pe cine trebuie", conturându-se indicii că cel vizat la acel moment pentru înlocuirea lui Sorin Blejnar, evident în sensul grupării infracţionale, era Sorin Florea - comisar general adjunct al Gărzii Financiare.

Procurorii susţin în referat că Marta îşi punea bazele menţinerii în funcţie a lui Blejnar şi Comăniţă pe relaţiile deţinute de Emilian Schwartenberg la nivelul conducerii aparatului guvernamental. "Astfel, indicii obţinute relevă că Alexandru Codruţ Marta se bazează pentru a asigura menţinerea în funcţie (până la mijlocul lunii aprilie 2012, conform celor discutate cu Radu Nemeş la 1 martie) a lui Sorin Blejnar şi Viorel Comăniţă pe relaţiile deţinute de Emilian Schwartenberg la nivelul conducerii aparatului guvernamental de la acel moment", se arată în documentul citat.

Procurorii mai arată că, în 5 martie, Codruţ Marta s-a întâlnit, în jurul orei 10.10, cu Viorel Comăniţă, iar apoi a discutat mai bine de o oră la restaurantul Casa Di David cu Emilian Schwartzenberg. DNA mai notează că, în 7 martie, Emilian Schwartzenberg a stabilit o întâlnire pentru ora 12.00 cu Marta, transmiţându-i: "Vin şi cu răspunsurile, cred că până atunci cu aşa".

Procurorii au precizat că în această cauză se efectuează acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.

Citeşte şi: Blejnar respinge asocierea lui şi a ANAF cu dosarul de prostituţie: Marta a plecat de la ANAF în 2010

Citeşte şi: Sorin Blejnar trebuie să predea Poliţiei armele pe care le deţine, după ce a primit interdicţie