Blocajele din Caseta de apă uzată a Capitalei, cauzate de ploi, eliminate prin lucrări ale Apa Nova

În urma semnării Actului Adiţional nr. 7, care se referă la concesiunea canalului colector de ape uzate de sub râul Dâmboviţa, "Caseta de apă uzată", Apa Nova va participa la implementarea strategiei privind unitatea sistemului de canalizare din Bucureşti, ţinând cont că modul actual de funcţionare a Casetei generează disfuncţionalităţi importante în sistemul de Canalizare, în special inundaţii atunci când apar evenimente pluviometrice deosebite.

Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat marţi că prin semnarea actului adiţional se mai face un pas important pentru confortul bucureştenilor şi pentru modernizarea infrastructurii.

"Apa Nova va prelua Caseta de apă uzată pentru lucrări de modernizare, obţinând sprijin pentru neîntârzierea, din punct de vedere politic, a lucrărilor, de la viceprimarul Mircea Raicu", a spus Oprescu.

Edilul Capitalei a explicat că Apa Nova va trebui să elimine cele 25 de puncte de blocaj major identificate până la 31 decembrie 2012, va asigura amenajările pentru descărcarea în râul Dâmboviţa şi în Staţia de Epurare Glina, precum şi decolmatarea Casetei.

"Sunt întrunite condiţiile pentru ca problemele sistemului de canalizare să se rezolve. (...) E important ca paşii de până acum să poată fi continuaţi. Sunt hotărât să merg până la capăt şi să respect promisiunile făcute, chiar dacă unii îmi pun piedici. Mulţi nu înţeleg că nu sunt problemele lui Oprescu, ci problemele bucureştenilor", a mai spus primarul general al Capitalei.

Prezent la eveniment, ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a arătat că "ceea ce se întâmplă astăzi este important pentru că ţine nu numai de confortul cetăţenilor, ci şi de reablitarea sistemului de alimentare cu apă a Bucureştiului, iar Staţia de Epurare Glina este una dintre cele mai importante componentate ale acestui sistem".

El a arătat că Apa Nova va trebui să execute cea de-a doua parte din proiect, în prima fază fiind cheltuiţi deja 108 milioane de euro pentru investiţiile făcute la Glina.

"Cea de-a doua fază va costa 353 milioane de euro, dintre care 250 de milioane de euro vor fi alocaţi prin POS de Mediu, iar restul vor fi împărţiţi, din câte ştiu, de Apa Nova şi Primăria Capitalei. Trebuie să ne mişcăm repede pentru că este un calendar strict şi trebuie să cheltuim banii până la data limită, care este 2015. Sper ca cel târziu la începutul anului 2012 să putem aproba faza a doua, ceea ce ar însemna să şi pornim lucrările", a declarat ministrul Borbély.

El a mai spus că lungimea casetei este de 17, 7 kilometri, în aceasta fiind 12 canale principale şi 11 secundare.

De asemenea, în cea de-a doua fază va trebui rezolvată şi problema nămolului care, potrivit demnitarului, va trebui incinerat.

"Va trebui să găsim soluţii pentru depozitarea nămolului. Ministerul Mediului va avea în cel mult trei luni o strategie de folosire a nămolurilor pentru că în toate judeţele se desfăşoară astfel de lucrări", a mai spus László Borbély.

Directorul general Apa Nova, Bruno Roche, şi-a exprimat convingerea că noul act adiţional va aduce un plus de valoare concesiunii şi, în special, serviciului de canalizare furnizat bucureştenilor, precizând că se urmăreşte crearea unui sistem unic de canalizare – epurare care să atingă cele două mari deziderate ale unei dezvoltări durabile: protecţia mediului înconjurator şi responsabilitatea socială

Bucureştiul are în întregime un sistem de canalizare care adună atât apele uzate menajere, cât şi pe cele industriale, ce sunt descărcate direct în Dâmboviţa.

Râul străbate oraşul din nord-vest către sud-vest, de-a lungul unui canal artificial cu o lungime de 17 km. Albia sa naturală a fost modificată pentru prima data în anul 1975 pe o lungime de 10 km. Zece ani mai târziu, între 1985 şi 1988, o serie de lucrări semnificative au dus la transformarea albiei râului prin crearea a două canale suprapuse de apă, dispuse astfel: la suprafaţă - un canal de beton şi subteran - o structură numită caseta, la care au fost racordaţi toţi colectorii oraşului.

Caseta a fost concepută pentru a purta gravitaţional apele uzate şi apele pluviale ale întregului oraş către o staţie de epurare parţial construită în partea de sud-est. Canalul vizibil este alimentat cu apă din lacul artificial Dâmboviţa.

Scopul acestui nou Act Adiţional la Contractul de Concesiune este încredinţarea Casetei de către Municipiul Bucureşti în concesiune acordată societăţii Apa Nova. Prin semnarea acestui act aditional, Apa Nova va participa, astfel, la implementarea strategiei privind unitatea sistemului de canalizare din Municipiul Bucureşti, ţinând cont că modul actual de funcţionare a Casetei generează disfuncţionalităţi importante în Sistemul de Canalizare, în special inundaţii atunci când apar evenimente pluviometrice deosebite.

Primarul general şi directorul Apa Nova au semnat, în 14 decembrie 2009, Actul Adiţional la Contractul de Concesiune privind serviciile de alimentare cu apă şi canalizare pentru Bucureşti, prin care societatea se angaa să facă investiţii, fiind stinse toate datoriile municipalităţii către concesionar.

Actul adiţional a fost semnat atunci de primarul Capitalei, Sorin Oprescu, şi directorul general al societăţii Apa Nova, Bruno Roche.

Cei doi oficiali au semnat şi un document de poziţie care viza asigurarea unui nivel ridicat de satisfacţie a populaţiei în raport cu serviciul public de alimentare cu apă şi canalizare în Capitală, precum şi un protocol prin care Apa Nova va asigura operarea şi întreţinerea fântânilor ornamentale, a 60 de cişmele publice, dar şi a 34 de hidranţi de incendiu din Bucureşti.

Printr-un alt document semnat de primarul Capitalei şi directorul Apa Nova municipalitatea s-a angajat să plătească societăţii facturile restante ale RADET pentru anul 2008, concesionarul renunţând la plata penalităţilor de întârziere aferente datoriei principale, dar şi la acţiunile în justiţie împotriva RADET.

Potrivit primarului general, cu ocazia actului adiţional şi a protocolului încheiat au fost reglementate toate datoriile pe care municipalitatea le avea către societatea Apa Nova, precum şi investiţiile care urmau să fie făcute în următorii ani în Capitală.

În urma semnării actului adiţional la contract, societatea Apa Nova renunţă la sumele datorate de municipalitate, prin Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice (RADET), în valoare de peste 10 milioane de euro. Astfel, Apa Nova a renunţat la plata facturii neachitate de RADET pentru serviciul de canalizare şi pentru apa caldă menajeră.

Pe lângă cei peste 10 milioane de euro, Apa Nova a renunţat şi la aproximativ patru milioane de euro, reprezentând penalităţi aplicate facturilor RADET, neplătite la timp pentru apa potabilă furnizată în anul 2008.

Peste cinci milioane de euro, la care Apa Nova a renunţat, reprezintă compensarea datorată de municipalitate pentru "taxa de acces" care s-a aplicat în perioada 2006-2009.

Potrivit actului adiţional din 2009, Apa Nova va face investiţii de aproximativ 100.000 de euro la Staţia de epurare a apelor uzate de la Glina.

De asemenea, Apa Nova va aloca 100.000 de euro cu titlu de ajutor pentru persoanele cu situaţie materială precară care nu pot plăti facturile de apă.

Investiţiile pentru extinderea reţelelor edilitare sunt în cuantum de aproximativ 46 de milioane de euro. De asemenea, pentru lucrările la caseta de colectare a apelor uzate de pe râul Dâmboviţa, în vederea prevenirii inundaţiilor, Apa Nova va investi 1,4 milioane de euro.

Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat, în 3 noiembrie 2009, Actul Adiţional la contractul din 2008 al societăţii Apa Nova cu Primăria Capitalei.

Contractul de concesiune a furnizării de servicii de alimentare cu apă şi canalizare pentru municipiul Bucureşti a fost încheiat în anul 2000 între municipalitate şi Apa Nova şi are o durată de 25 ani.