Blocajul de la PMB. Încercarea de a-i da lui Costel Constanda o bucată din Satul francez, pentru ca PMB să scape de executarea silită, a eşuat din nou

Proiectul a primit 33 de voturi din cele 35 necesare, ca urmare a opoziţiei PNL şi USR.

Terenul şi imobilele de pe 11.000 mp din Satul Francez, care ar valora circa 35 milioane de euro, ar acoperi doar o parte din datoria de 115 milioane de euro, pentru care există hotărâre judecătorească definitivă. Municipalitatea a plătit circa 17 milioane de euro, şi dacă ar da bucata de teren din Satul Francez, tot mai rămâne cu peste 60 milioane de euro de plată.

PNL şi USR s-au împotrivit proiectului şi au solicitat Primăriei să probeze că a făcut toate eforturile legale pentru a suspenda executarea, dar şi să publice corespondenţa purtată cu avocaţii familiei Constanda.

Nicuşor Dan, candidatul susţinut de PNL şi USR-PLUS la Primăria Capitalei, a solicitat mai multe informaţii primarului Capitalei, Gabriela Firea, arătând că fără aceste răspunsuri ar fi "absurd" ca proiectul de hotărâre privind darea în plată a unei părţi din Satul Francez să fie votat de către consilierii PNL şi USR PLUS.

Nicuşor Dan a declarat, joi, că, imediat după alegerile locale, va sesiza instituţiile abilitate ale statului în cazul Constanda şi Parcul Bordei.

Deputatul a afirmat că Primăria Capitalei era în faliment înainte să apară cazul Constanda şi a spus că datoria în acest caz este undeva la 10-12% din datoria generală.

"Legat de cazul Constanda, somez primarul PSD să vină azi în faţa consilierilor generali şi a bucureştenilor şi să răspundă la trei întrebări:

1. Care este datoria curentă a Primăriei Capitalei, datoria totală şi datoria defalcată, către cine sunt aceste datorii?;

2. Care a fost înţelegerea cu Constanda în baza căreia i-a virat deja în conturi 17 milioane de euro?;

3. Care este înţelegerea cu Constanda în baza căreia vine azi şi ne garantează că deşi terenul are o valoare - spune primăria - de 40 de milioane mai departe pentru datoria restantă de 60 de milioane de euro, Constanda nu va ţine în continuare blocate conturile Primăriei Capitalei?

În afara acestor informaţii ar fi absurd ca consilierii PNL şi USR-PLUS să voteze acest proiect de hotărâre", a spus Nicuşor Dan.

Pe ordinea de zi a şedinţei de Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) de joi s-a aflat proiectul de hotărâre privind aprobarea dării în plată a unei părţi din Cartierul Francez, în urma unei decizii a Curţii de Apel Bucureşti.

Până acum, toate cele patru tentative ale primarului general de a obţine această dare în plată au eşuat, pentru că mai mulţi consilieri nu au fost de acord.

În 3 august, primarul general Gabriela Firea a transmis o scrisoare preşedintelui Klaus Iohannis, premierului Ludovic Orban, dar şi ministrului Finanţelor şi şefilor Parlamentului, despre situaţia financiară a Primăriei Capitalei, generată de datoria de 115 milioane de euro către familia Constanda.

„Situaţia financiară a Capitalei este pusă în pericol azi de decizii luate acum 16-17 ani, cand primari erau domnii Traian Băsescu şi Adriean Videanu. Pe scurt, noi toţi bucureştenii trebuie să-i plătim omului de afaceri Costica Costanda 115 milioane de euro, în urma unei decizii definitive pe care a obţinut-o în instanţă, legată de Parcul Bordei şi Cartierul Francez. O sumă uriaşă de care nu dispunem”, a spunea, la acel moment, Gabriela Firea.

Concret, primarul general al Capitalei cere măsuri necesare pentru soluţionarea acestei situaţii, fie prin majorarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, pentru plata cheltuielilor curente şi de capital ale Municipiului Bucureşti, prin alocarea din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, a sumei de aproximativ 98 milioane euro, necesară pentru stingerea datoriei către Costică Constanda (conform prevederilor art. 29 din OUG nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice), fie prin majorarea plafonului de garantare a împrumuturilor, astfel încât Municipiul Bucureşti să se împrumute pentru acoperirea cheltuielilor de investiţii, conform prevederilor legale în vigoare, urmând să achite din sumele alocate de la bugetul de stat datoria către Costică Costanda.

Municipiul Bucureşti trebuie să-i returneze lui Costica Costanda 115 milioane euro, ceea ce reprezintă 20% din bugetul anual al Capitalei.

Proiectul de Hotărâre a fost respins de fiecare dată, iar pentru a fi aprobat era nevoie de votul a 2/3 din numarul total al consilierilor generali.

Cum a început însă povestea Constanda Bordei 

Un caz controversat de acum aproape 20 de ani, pentru care s-au luptat peste şapte case de avocatură, încearcă să-şi găsească deznodământul acum. Este vorba despre o retrocedare realizată în 2003, ca urmare a unei achiziţii de drepturi litigioase cu o valoare de câteva sute de mii de euro, care s-a rostogolit peste ani într-un dosar de 115 de milioane de euro, circa 20% din bugetul anual al Capitalei.

Constanda a intrat în urmă cu 16 ani în proprietatea unui teren de trei hectare din Parcul Bordei din Bucureşti, retrocedat de către preşedintele Băsescu pe vremea când era primar al Capitalei din partea PD-L, în contul unor drepturi litigioase pe care omul de afaceri le cumpărase de la Dumitru Tudor şi Eugen Lincaru, care la rândul lor cumpăraseră drepturile de la moştenitorii Parcului Bordei. Ulterior, în mandatul de primar al lui Adriean Videanu, membru marcant al PD-L, Constanda a primit la schimb pentru lotul din parcul Bordei o parcelă de 2,8 hectare din Satul Francez.

La scurt timp, el a vândut 1,6 ha din acest lot către compania elenă Raptis Kavouras, pentru un preţ negociat de 68 de milioane de euro(4.200 de euro/metrul pătrat), cu condiţia ca pentru acest teren s ăfie obţinut un plan urbanistic zonal (PUZ) având un coeficient de utilizare a terenului (CUT) de 3,5 şi procent de utilizare aterenului (POT) de 60%. Cu alte cuvinte, elenii ar fi vrut să construiască apartamente cu o suprafaţă de 57.000 de metri pătraţipe acel teren, dar în condiţiile în care PUZ-ul nu a fost obţinut până în noiembrie 2008, Raptis Kavouras a blocat tranzacţia, deşi plătise un avans de 35 de milioane de euro pentru acel lot.

În aceste condiţii, Constanda s-a întors în 2010 împotriva Primăriei Capitalei şi a Consiliului General, solicitând la Tribunalul Bucureşti rezoluţiunea contractului de schimb din 2008 şi repunerea părţilor în situaţia anterioară, respectiv plata de către primărie a 200 de milioane de euro pentru terenul din Parcul Bordei (4.000 de euro/metrul pătrat, la cât era evaluat în 2008, plus dobânzi şidaune), în timp ce el ar urma să renunţe la lotul din Satul Francez în favoarea primăriei.

Constanda solicita acest lucru deoarece spunea că nu a primit la timp PUZ-ul pentru realizarea tranzacţiei din Satul Francez, acesta fiind aprobat în decembrie 2010, la mai bine de doi ani de la schimbul de terenuri. Avocaţii primăriei au spus însă că "obligaţia de a aproba un PUZ nu poate fi tranzacţionată", iar în contractul de schimb nu era stipulat un termen anume până la care ar fi trebuit aprobat PUZ-ul.

"Ei nu mai pot să mă pună în situaţia anterioară realizării schimbului deoarece terenul din Parcul Bordei a fost declarat domeniu public", declara Costică Constanda, acesta fiind motivul pentru care acesta a cerut bani în loc de terenuliniţial.

"Cauza acestui litigiu este ilicită, imorală şi nereală. Nu poţi cere 4.000 de euro/metrul pătrat în 2011 după o evaluare făcută în 2008", spunea Daniel Ştefănică, avocatul Primăriei Capitalei în acest dosar.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat o hotărâre irevocabilă în iunie 2020, în urma căreia, Municipiul Bucureşti ar urma să plăteasca omului de afaceri Costică Constanda suma de 115 milioane de euro, din care 69 de milioane de euro costul terenului din Satul Francez, iar restul de sumă reprezintă dobânzi şi sume accesorii. Pentru a plăti datoria, Constanda a cerut şi a obţinut blocarea conturilor Primăriei, însă modalitatea de a primi ca desbăgubire 11.000 mp din Satul Francez, soluţia găsită de Gabriela Firea, nu a trecut de votul Consiliului General al Municipiului Bucureşti.