BNS: Majorarea numărului de contracte temporare potrivit CM duce la creşterea şomajului

Într-o lucrare de referinţă, foarte tehnică, asupra efectelor flexibilizării pieţei muncii din Franţa prin introducerea pe scară largă a contractelor de muncă temporare, se arată că principalul efect a fost încetarea multor contracte de muncă pe perioadă nedeterminată si transformarea lor în contracte pe perioadă determinată, cu consecinţe în cele din urmă asupra creşterii şomajului.

Locurile de muncă nou create nu erau în realitate noi, ci proveneau din segmentarea celor existente, se arată într-un studiu BNS, remis luni MEDIAFAX.

Pentru Italia, economiştii spun că locurile de muncă temporare au înlocuit locurile de muncă permanente, contrar aşteptărilor autorităţilor care sperau ca ele să readucă şomerii în rândul persoanelor ocupate. Probabilitatea ca un angajat temporar să se regăsească peste doi ani în rândul şomerilor este de 1 la 4.

Diferenţa nu o reprezintă cu precădere angajaţii permanenţi, ci trecerea de la angajare temporară la altă angajare temporară sau la inactivitate nerecompensată cu ajutor de şomaj, potrivit studiului.

Locurile de muncă atipice sunt disproporţionat de mult deţinute de tineri, femei şi de persoanele slab calificate, iar ele oferă un acces mai scăzut la beneficii precum concedii plătite, concedii de maternitate, concedii de boală sau ajutoare de şomaj, de asemenea oferă un acces mai scăzut la training şi introduc o sursă suplimentară de insecuritate şi duc la dualizarea pieţei muncii, potrivit studiului.

"Capcana şomajului va fi suplimentată prin capcana locurilor de muncă temporară. Ambele vor creşte în paralel, ducând la excluziune socială mai accentuată. Angajaţii temporari sunt plătiţi în medie în UE cu 15% mai puţin decât angajaţii permanenţi, la aceleaşi caracteristici individuale şi pentru aceleaşi sarcini de lucru", se arată în studiu.

Potrivit documentului, un efect "pervers" pe care îl va avea flexibilizarea pieţei muncii va fi întoarcerea la situaţia existentă înaintea celui de al doilea război mondial, caracterizată de "proletarizarea" pieţei muncii, termenul fiind folosit cu înţelesul de marginalizare. Din ce în ce mai mulţi angajaţi se vor simţi marginalizaţi, abandonaţi sau neprotejaţi, fără posibilitatea de a-şi planifica viitorul, trăind în incertitudine şi la limita subzistenţei sau sub aceasta. Angajatorii vor avea controlul, în detrimentul drepturilor şi siguranţei angajaţilor, iar inegalităţile sociale vor creşte accelerat între angajaţii stabili şi cei aflaţi într-o formă precară de angajare.

Realizatorii studiului au calculat impactul financiar al modificărilor aduse Codului Muncii, folosind date ale mai multor firme, inclusiv multinaţionale care operează în România. Rezultatul este în medie o economie de 15% - 20% din costurile cu forţa de muncă. Dar orice economisire pentru firme care provine din reducerea salariilor (prin diferite mecanisme) reprezintă un cost pentru angajaţi.

Flexibilizarea pieţei muncii este în general redistributivă, de la deţinătorii forţei de muncă la deţinătorii capitalului, "flexibilizarea pieţei muncii ducând la dezbinare socială".

O realocare a veniturilor de la salariaţi la deţinătorii de capital duce la creşterea înclinaţiei de a economisi, scăderea consumului (în consecinţă) şi ca urmare la creşterea şomajului din cauza diminuării cererii.

O consecinţă neintenţionată, dar foarte probabilă, a flexibilizării pieţei muncii este scăderea veniturilor bugetare atât prin diminuarea cererii, cât si pentru că unele locuri de muncă permanente vor fi înlocuite de locuri de muncă temporară, cu salarii mai mici. Mai mult, insecuritatea locurilor de muncă se va concretiza şi în incertitudinea veniturilor bugetare.

Orice câştig prin flexibilizarea pieţei muncii sau dereglementarea pieţelor va fi mai eficient şi mai uşor acceptat dacă se petrece într-un moment în care cererea agregată este puternică şi previziunile privind evoluţia pieţei sunt favorabile.

Mai mult, reducerea fiscalităţii pe muncă nu are efectul scontat asupra creşterii ocupării decât în prezenţa mecanismului negocierilor colective.

Guvernul îşi va angaja răspunderea în Parlament pe noul Cod al Muncii marţi, 8 martie, la ora 10.00, iar parlamentarii pot depune amendamente până vineri, la ora 20.00.

Proiectul Codului Muncii "a fost deja trimis la Parlament", a spus luni Boc, la sediul PDL, înainte de începerea şedinţei BPN al partidului.