BNS:Peste un sfert din 3,4 mil. de persoane ce lucrează informal nu ştiu că nu sunt asigurate social

Conform datelor rezultate din studiu, în România aproximativ 3,4 milioane de persoane sunt ocupate informal ori sunt în sectorul informal, adică lucrează integral sau parţial la negru, în categoria ocuparii informale intrând şi persoanele ocupate pe cont propriu în agricultură sau în gospodării individuale, dar care nu plătesc taxe şi nu realizează schimburi fiscale, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, preşedintele BNS, Dumitru Costin.

Din totalul de 3,4 milioane de persoane, aproximativ 1,2 milioane sunt ocupate în sectorul informal. Trei sferturi dintre aceste persoane cred că au contracte de muncă pe perioadă nedeterminată, însa nu pot prezenta niciun act în acest sens. De asemenea, trei din patru oameni angajaţi în sectorul informal se aşteaptă să aibă asigurări de sănătate şi de pensii, însă în realitate aceştia nu vor beneficia de serviciile de securitate socială câtă vreme nu lucrează în sectorul formal.

Studiul realizat de BNS relevă şi faptul că o cincime dintre persoanele din sectorul informal (din 1,2 milioane) lucrează în sedii amenajate (birouri, fabrici, uzine, magazine, depozite, hoteluri, restaurante, bănci, instituţii), de unde reiese că o intervenţie fermă din partea instituţiilor de control ar putea reduce sectorul informal cu cel puţin 20 la sută.

Potrivit studiului, dacă toţi angajaţii din economia informală ar trece în economia formală, rata ocupării ar creşte cu 45 la sută, ajungând de la 58 la sută, în prezent, la 75 de procente, pragul stabilit de Strategia Europa 2020 şi asumat de România.

"Acesta ar fi cazul ideal, însă în situaţia în care măcar 20 la sută dintre dintre angajaţii din economia informală ar trece în economia formală, rata ocupării ar ajunge la 63 la sută, aproape de media europeană din prezent (66 la sută) şi s-ar aduce la buget un venit suplimentar de 1,2 procente din PIB", a subliniat economistul Liviu Voinea, coordonatorul secţiunii de cercetare a Observatorului BNS.

Sectorul non-agricol cel mai bine reprezentat în economia informală este cel al construcţiilor. "Se explică în acest mod de ce boom-ul economic din perioada 2003-2008, în bună parte provocat de sectorul imobiliar şi de construcţii (construcţiile şi-au dublat ponderea în formarea PIB în acest interval) nu a condus şi la creşterea ocupării", a precizat Liviu Voinea.

Probabilitatea ca tinerii (15-24 ani) şi vârstnicii (peste 55 ani) să lucreze în sectorul informal este mai mult decât dublă faţă de cazul persoanelor de vârstă medie. Portretul robot al angajatului în sectorul informal: bărbat din mediul urban, 55 de ani, nivel scăzut de educaţie, angajat în construcţii, se mai arată în studiu.

Persoanele cu nivel scăzut de educaţie prezintă un risc de aproape 12 ori mai mare de a lucra în informal, în timp ce riscul este cu 73 la sută mai redus pentru absolvenţii de învăţământ superior. Dacă tinerii mai au opţiunea emigrării, persoanele trecute de 55 ani nu se mai pot readapta în alt mediu şi sunt prinse în capcana ocupării în economia informală, a mai spus economistul Liviu Voinea.

În acest context, este necesară gândirea, pentru anumite perioade, a unui sistem mai echitabil de redistribuire, a diminuării polarizării societăţii. Printre măsurile care ar putea susţine acest proces ar fi creşterea salariului minim pe economie care ar reduce stimulentul pentru angajarea în economia informală, a susţinut Costin.

Pentru salariaţi şi angajatori, reducerea CAS-ului ar putea reprezenta un stimulent semnificativ pentru transferul unei părţi importante din economia informală în aceea formală, potrivit liderului BNS.

De asemenea, Costin a subliniat că pentru scăderea muncii la negru este nevoie de un sistem modern al pieţei muncii, nu de timbre, cum este prevăzut în Legea zilierilor, ci de carduri de informare pentru a şti exact unde, cât, de când şi pentru ce salariu lucrează fiecare angajat. Costin a adăugat că şi o educaţie precară duce la acest număr la angajaţi informal, de aceea este nevoie de alocarea unor sume importante de bani pentru calificare, recalificare, consiliere în piaţa muncii.

Costin a adăugat că rezultatele acestei cercetări vor fi aduse la cunoştiinţa ministrului Muncii, Sebastian Lăzăroiu, pentru a încerca să construiască unele politici de ocupare.