Boc: Situaţia nucleară din Japonia nu determină niciun risc pentru România

El a arătat că, în aceste condiţii, nu se justifică un consum de tablete de iodură de potasiu.

În continuare, Comisia Naţională de Control a Activităţilor Nucleare va prezenta zilnic rapoarte cu privire la implicaţiile pentru România a situaţiei de urgenţă nucleară din Japonia, până când situaţia se va stabiliza definitiv.

Preşedintele Comisiei, Vajda Borbala, a precizat că, potrivit unor noi informări ale Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, în 6 din cele 46 de locaţii de monitorizare a apei din Japonia au fost detectate variaţii, radioizotopi de iod radioactiv care sunt într-o concentraţie mai mare decât fondul natural. De asemenea, au fost detectate concentraţii de cesiu, cesiu 137 şi cesiu 136.

"Ministerul Educaţiei, Culturii, Sportului şi Ştiinţei din Japonia a raportat valori ale conţinutului radioactiv de probe şi în apa potabilă, dar depăşirile nu sunt semnificative. În zonă, pe o rază de 100 de kilometri în afara amplasamentului nu sunt probleme de radioactivitate a alimentelor şi apei potabile", a afirmat Vajda Borbala.

Preşedintele CNCAN a mai spus că a fost anunţată o ameliorare a situaţiei, respectiv unităţile 1, 2 şi 3 de la centrala Fukusima Daiichi sunt în stare critică, dar stabilă, iar la reactoarele nucleare de la Fukusima Daiichi situaţia este mult îmbunătăţită.

La rândul său, directorul general la Nuclearelectrica, Pompiliu Budulan, a arătat că în urma evenimentelor din Japonia, pe baza recomandărilor făcute de Asociaţia Mondială a Operatorilor Nucleari (în care Nuclearelectrica este membru), compania a început sã testeze echipamentele şi mijloacele destinate pentru prevenirea acestor evenimente, să verifice dacă există proceduri de evitare a acestor situaţii şi dacă personalul este pregătit să le aplice.

De asemenea, Pompiliu Budulan a mai afirmat că până acum nu s-a produs niciun incident sau accident nuclear la cele 38 de centrale care utilizează tehnologia CANDU. "Avantajul tehnologiei CANDU este faptul că are mai multă apă de răcire în circuitele de răcire ale reactorului: 450 de tone de apă grea în incinta reactorului, în chesonul reactorului - 500 de tone - şi în circuit, 2.500 de metri cubi, care purjează şi răcesc circuitele de răcire", a precizat directorul general.

Directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Ion Sandu, a declarat că "ANM îşi asumă răspunderea, pe baza multor argumente, să afirme că norul de poluant radioactiv nu poate să producă concentraţii semnificative de poluant radioactiv în România". În sprijinul afirmaţiei sale, directorul ANM a arătat că distanţa dintre Japonia şi România este "suficientă ca dispersia acelui nor poluant să fie atât de puternică, încât să nu ajungă concentraţii semnificative".

Conducerea Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN) a fost convocată la şedinţa de duminică a Guvernului, pentru a informa în ce măsura evoluţia situaţiei din Japonia are efecte în România.

Cele două centrale nucleare din Japonia aparţinând Tepco, la Fukushima (250 de kilometri la nord-vest de Tokyo), care totalizează zece reactoare, sunt oprite de la cutremurul cu magnitudinea 9, urmat de un tsunami devastator, înregistrate la 11 martie, care au produs avarii la sistemele de răcire ale instalaţiei.

Centrala Fukushima 1, situată în zona afectată de cutremurul şi valul seismic, numără şase reactoare, a căror stare actuală este considerată foarte instabilă şi periculoasă, existând riscul unui accident nuclear major.