Bogdan Pîrlog, Asociaţia „Iniţiativa pentru Justiţie”: „În Legile Justiţiei Procurorul General se transformă într-un fel de patron al Ministerului Public SRL. Poate interveni în orice anchetă, poate verifica absolut orice dosar. Iar Procurorul General este o persoană numită politic”

„În urmă cu 1 an şi jumătate, a existat o consultare amplă a tuturor procurorilor. Amendamentele care se adoptă generează şi mai mari probleme. Preşedintele ÎCCJ devine un fel de Procuror General al judecătorilor, capătă puteri extraordinar de mari. Pe partea de parchete, dispare din lege orice referire la poliţia judiciară. Dispare posibilitatea detaşării poliţiştilor în parchete. Capacitatea de investigare a parchetelor este afectată. Ce se va lucra cu poliţiştii în dosare va fi sub controlul Ministerului de Interne. Despre dosarele cu mize financiare importante este vorba. Practic, respectivele anchete sunt sub ochii Ministerului de Interne. Prin dubla calitate a poliţiştilor, ei sunt controlaţi de şefii lor ierarhici. Dacă se dorea îngreunarea cercetării într-un dosar, poliţiştii tăi specializaţi pe cercetarea criminalităţii economico - financiare păzeau pichete pentru Covid. Sunt multe mecanisme prin care – respectând legea – anchetele pot fi îngreunate. Se transformă Procurorul General într-un fel de patron al Ministerului Public SRL. Procurorul General poate interveni în orice anchetă, poate verifica absolut orice dosar. În Legile Justiţiei, sistemul ierarhic stabilit de Constituţie este făcut praf. Nu mai există o piramidă, din etapă în etapă, există doar o persoană numită politic. (...) Presupun că aceasta va fi a 16-a cercetare disciplinară. (...) Sunt al doilea magistrat din Europa la număr de cercetări. Pentru actualul Procuror General, asociaţia noastră a cerut aviz negativ la numire. Nu considerăm că actualul Procuror General are calităţile necesare pentru a exercita funcţia. Când acordăm unui post atribuţii atât de extinse, s-ar putea să vină o persoană care n-are ce căuta acolo. Trebuie să existe garanţii pentru independenţa procurorului în anchetele sale. Nu trebuie centralizată puterea în mâna unei singure persoane”, a declarat procurorul Bogdan Pîrlog în emisiunea OFF/OnTheRecord, pe Aleph News.

Co - preşedinte al Asociaţiei „Iniţiativa pentru Justiţie” dar şi prim procuror militar adjunct al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Bucureşti, Bogdan Pîrlog a descris pentru Aleph News problemele pe care le au procurorii în munca lor dar a vorbit şi despre potenţiale „înţelegeri” pe Legile Justiţiei:

„Noi ne prăbuşim literalmente sub volumul de muncă, este o ficţiune că noi mai putem lucra. La noi, din 23 de funcţii -10 sunt ocupate, fiecare procuror are 350-400 de dosare în urmărire penală proprie. La noi, de 10 sau de 20 de ori este mai mare volumul decât la Parchetul Tribunalului Bucureşti. Suntem obligaţi să desfăşurăm un minim de investigare în absolut orice dosar. Dacă lucrăm un dosar important, lăsăm 300 de nelucrare şi suntem vulnerabili în faţa cercetărilor disciplinare. La noi se lucrează statistic, după cantitate şi nu după calitate. Nu investigăm găinării dar nu avem o unitate de poliţie dedicată. (...)
Inspecţia Judiciară se transformă în ce este şi acum. Multe amendamente sunt ale CSM, asumate de formaţiunile politice din Parlament. La CSM a fost trimisă o altă formă a legilor decât cea trimisă comisiei europene. N-am date care să-mi spună că n-au existat aceste înţelegeri şi nu suntem într-un scenariu. Şi judecătorii şi procurorii înţeleg ce trebuie sistemului ca să funcţioneze. Ai nişte găuri în acoperiş, poate vrei să le acoperi dinăuntru sau din afară, dar nu dai foc la casă. Una este sistemul ierarhic din parchete şi alta este să concentrezi toată puterea în mâna unei persoane numită politic. CSM este degeaba în tot acest proces al numirii Procurorului General, n-are niciun cuvânt de spus. Ce treabă are un ministru sau un Preşedinte ca să numească un şef de secţie dintr-un parchet, adică oamenii care fac dosare? Deci teoretic eu - politician - pot controla numirea unei persoane care va investiga un dosar în care eu sunt implicat. Noi nu suntem de acord nici cu acordarea posibilităţii ca şeful să-şi aleagă integral echipa. Acum vedem o procedură în care politicul hotărăşte”.

Bogdan Pîrlog susţine că prevederile Legilor Justiţiei aduc cel mai mare regres în sistemul de promovare efectivă iar deciziile CJUE, ca şi deciziile CCR, trebuie respectate. Altfel, procurorii vor răspunde pentru exercitarea funcţiei cu rea credinţă sau gravă neglijenţă:

„Conducătorii parchetelor trebuie să aibă un cuvânt de spus în desemnarea celorlalte funcţii de conducere, dar să nu o facă discreţionar. Este ridicol să duci acest sistem de numire până la ultimul parchet din ţară. Trebuie să existe un echilibru şi în interiorul parchetelor, să nu transformi totul într-o structură sectară. Cât a existat un interes extrem de puternic din zona organismelor internaţionale, atunci s-au făcut paşi pozitivi. În România a existat meritocraţie artificială, indusă din exterior. În sistemul de promovare este regresul cel mai mare. Problema este că dispare concursul la promovarea efectivă. Un nucleu mic de oameni vor ajunge să controleze tot ce înseamnă Justiţie. Se creează nişte mecanisme care stabilesc un risc major pentru statul de drept şi Justiţie. (...) Încălcarea unei decizii CCR reprezintă exercitarea funcţiei cu rea credinţă sau gravă neglijenţă. Judecătorul poate să cunoască zeci de mii de decizii CJUE? Dreptul comunitar are prioritate potrivit Constituţiei României. Există prioritatea dreptului european faţă de cel naţional. Vom răspunde pentru încălcarea deciziilor CCR şi CJUE. Textul general acoperă tot, nu este nevoie de un text special. Ori le introducem pe toate şi generăm confuzie, ori le scoatem. Dacă încalci o lege, o decizie CCR, o decizie a unei instanţe internaţionale – răspunzi. CJUE are prioritate, aşa spune Constituţia României”.

Ca procuror militar, Bogdan Pîrlog a declarat în emisiunea OFF/OnTheRecord, pe Aleph News că nu este de acord cu multe dintre prevederile din drafturile Legilor Securităţii Naţionale. El a calificat draf-turile Legilor Securităţii Naţionale drept viziuni „fantastice”, incompatibile cu reglementările europene ale acestui secol dar compatibile cu formele „autocratice – militarizate”:

„Vorbim de aspectele care au impact asupra sistemului judiciar. Ofiţerii de informaţii lucrează şi acum cu noi pe infracţiunile comise de militarii acelor structuri. Tendinţa de a comite infracţiuni în servicii este mai redusă. Nu dau o cifră, dar există din toate structurile de informaţii trimişi în judecată din parchetul nostru. Nu suntem de acord cu existenţa „procurorului anume desemnat” care să facă urmărirea penală pentru serviciile de informaţii. Prevederile pe percheziţii sunt incompatibile cu statul de drept. Organele judiciare trebuie să ţină aceste entităţi în matca constituţională. A existat o anchetă pe fondurile operative la DGIA. În legile acestea, îmi repugnă orice barieră în exercitarea urmăririi penale. În momentul în care noi ne apucăm să cerem mii de avize, atunci nu mai este anchetă, este bătaie de joc. În draft-urile acelea erau viziuni fantastice despre ce se poate în acest secol într-o ţară europeană. Prevederile din draft-uri erau foarte grave, aşa ceva nu trebuie să intre niciodată în vigoare. Altfel, ce rost mai are să păstrăm o formă democratică, când putem stabili o formă autocratică - militarizată? Eu ca procuror vreau să fac ancheta după propria mea viziune, fără nicio interferenţă. Instituţiile nici să nu se gândească că ar putea să impieteze asupra anchetei mele. Aspectele din Legile Securităţii Naţionale n-au ce căuta acolo, ci în legile Justiţiei. Dacă noi nu funcţionăm sau funcţionăm greşit, sistemul civil de Justiţie devine vulnerabil”.