Boldea către ICCJ: Vă implor! Nu mă trimiteţi în celula aia de patru metri pătraţi, alături de un asasin, un proxenet şi un traficant de droguri

Mihail Boldea a spus, în depoziţia finală, că nu s-a sustras anchetei, că putea să nu se mai întoarcă niciodată în România, dar că, în semn de bună-credinţă, după aflarea veşti că este urmărit penal, a căutat imediat o cale să revină în ţară pentru a participa la ancheta procurorilor.

Deputatul i-a implorat pe cei cinci judecători din completul de judecată, în repetate rânduri, să dispună eliberarea lui.

"Vă spun sincer că nu am cunoscut caracterul excepţional al măsurii arestării decât când am fost dus într-o boxă de trei metri pătraţi. Vă jur, nu am încercat să mă sustrag actelor de urmărire penală şi declarat cu toată răspunderea că ştiam toate procedurile privind acest demers. De la avizul care trebuie cerut la Camera Deputaţilor şi până la aducerea mea în faţa instanţei. Eu am zis că vreau să vin şi dacă vroiam puteam să nu mă întorc. Care este culpa mea? Nu am spus niciodată nimănui să nu declare nimic şi ca avocat le-am dat un sfat juridic, şi anume acela de a se prevala la dreptul de tăcere. În acest dosar sunt judecaţi prietenii şi clienţii mei. Vă implor! Nu mă terminaţi fizic, nu mă trimiteţi în arestul ăla. Stăm patru inşi într-o celulă de patru metri pătraţi. Eu, un asasin, un traficant de droguri şi un proxenet. Vă implor! Nu mă trimiteţi în boxa aia din nou. M-a făcut presa terci, aveam apă caldă o dată pe săptămână, nu sunt un criminal sau asasin", şi-a încheiat Boldea declaraţia finală.

La rândul lor, avocaţii le-au spus judecătorilor că din probele dosarului nu ar rezulta pericolul social de care vorbesc procurorii.

Unul dintre avocaţi a arătat instanţei că Boldea nu a fugit atunci când a mers la Chişinău, el făcând drumuri dese către această destinaţie, pentru a-şi alimenta maşina cu benzină pe motiv că este mai ieftină.

Totodată, avocaţii au arătat că Boldea trebuia ascultat în Camera Deputaţilor, aceasta fiind o cerinţă imperativă a normelor penale în vigoare.

Completul de cinci judecători al instanţei supreme a rămas în pronunţare în cazul recursului făcut de deputatul Mihail Boldea împotriva deciziei de arestare preventivă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, la 22 martie, emiterea unui mandat de arestare preventivă în lipsă pe numele lui Mihail Boldea, pentru 30 de zile, judecătorii instanţei supreme admiţând propunerea procurorilor DIICOT, care au invocat printre temeiuri şi faptul că parlamentarul se sustrage urmăririi penale.

Deputatul Mihail Boldea a fost adus în România în 27 martie, mandatul de arestare preventivă emis în 22 martie fiind confirmat atunci de instanţa supremă.

Potrivit procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), sunt date şi indicii rezonabile în legătură cu participaţia penală a deputatului Mihail Boldea, în perioada 2006 - 2011, în obţinerea unor importante foloase materiale, injuste, prin inducerea în eroare a unor persoane, cu ocazia încheierii unor contracte de vânzare-cumpărare ale unor imobile, ascunzând situaţia juridică reală a acestora ori existenţei unor convenţii comerciale în ceea ce priveşte bunurile.

Pentru obţinerea foloaselor materiale injuste, în perioada 2006 - 2008, deputatul Boldea ar fi constituit un grup infracţional organizat împreună cu Mihaela Cristina Bolboceanu - avocat în cadrul Baroului Galaţi, Aurica Maria Luchiniuc - membru în cadrul Curţii de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie Galaţi şi fost subprefect al judeţului Galaţi, Elena Petrea - secretar în cadrul Cabinetului Individual de Avocatură "Boldea Mihail" şi Tănase Petrică.

Mihail Boldea a falsificat documente pentru a intra în posesia a nouă imobile din Galaţi, a cerut unor gălăţeni care l-au ajutat în campania electorală să găsească martori mincinoşi, de condiţie modestă, tip "boschetar" sau alcoolici, pentru procesele civile în care erau folosiţi falşi proprietari.

Potrivit referatului cu propunere de arestare preventivă a deputatului Boldea, înscrisurile false erau folosite în vederea obţinerii, în mod fraudulos, a dreptului de proprietate asupra unui număr de nouă imobile din municipiul Galaţi.