BOR: CNSAS duce o campanie de umilire a Bisericii

În documentul citat, reprezentanţii Patriarhiei susţin că atitudinea CNSAS "poate fi considerată o formă de presiune la adresa Bisericii" şi că tocmai aceasta este cauza pentru care clericii ortodocşi nu răspund invitaţiilor CNSAS.

"Este evident faptul că această campanie împotriva clericilor ortodocşi are ca scop umilirea Bisericii, ceea ce duce la scăderea încrederii în CNSAS. Acesta, sub pretextul cercetării unor clerici ortodocşi la solicitarea unor asociaţii, prin modalitatea de lucru anunţată şi etica procedurală, lasă impresia că totul se face doar pentru a tulbura alegerea noului Patriarh. În consecinţă, o astfel de atitudine a CNSAS, care poate fi considerată o formă de presiune la adresa Bisericii, explică de ce clericii ortodocşi nu răspund solicitării CNSAS atâta vreme cât există suficiente motive de îndoială faţă de capacitatea acestei instituţii de a se pronunţa în mod obiectiv asupra trecutului Bisericii din timpul comunismului".

În documentul citat, Patriarhia aminteşte că, într-o şedinţă a Sfântului Sinod din februarie 2007, forul de conducere al BOR a hotărât "înfiinţarea unei Comisii de istorici", cu scopul "realizării unui studiu obiectiv asupra contextului istoric în care a supravieţuit şi păstorit Biserica Ortodoxă Română în timpul regimului comunist".

"Cunoaşterea corectă a contextului istoric este absolut necesară înainte de a cerceta şi evalua diferite atitudini ale unor clerici ortodocşi pentru aflarea adevărului istoric şi judecata dreaptă a celor petrecute în România în anii comunismului", amintesc reprezentanţii Patriarhiei.

Totuşi, ei reiau acuzaţiile la adresa unor membri ai Colegiului CNSAS, despre care spun că susţin campania împotriva BOR, şi critică faptul că sunt date publicităţii anumite documente din dosarele Securităţii, fără a fi în prealabil verificate. Practic, autorii documentului contestă voalat veridicitatea unor documente din arhivele Securităţii, făcând referire inclusiv la o declaraţie în acest sens a preşedintelui Clubului Român de Presă, jurnalistul Cristian Tudor Popescu.

"Asistăm în ultimele săptămâni la o campanie, susţinută inclusiv de unii membri ai colegiului CNSAS prin acuzaţii grave şi în nici un fel probate la adresa unor ierarhi ortodocşi trecuţi la Domnul, prin publicarea unor delaţiuni discutabile din arhiva fostei securităţi, cercetate de istorici care au ajuns la concluzia că «nu sunt credibile». În acest sens, preşedintele Clubului Român de Presă, domnul Cristian Tudor Popescu, într-o declaraţie inserată de ziarul Cotidianul din data de 23 august 2007, considera că «dacă Securitatea spunea nişte lucruri acolo… . Ce facem, în felul ăsta, luăm Securitatea ca referinţă? Mi se pare cel puţin hilar, dacă nu grotesc, să iei Securitatea ca referinţă. Astfel de dosare nu prezintă nici un fel de garanţie că ce e acolo este şi real. Indiferent de intenţia voastră (a jurnaliştilor – n.n.), asta reiese. Înainte de publicare, informaţiile de genul ăsta ar fi trebuit supuse unor istorici, unor specialişti, care să le confrunte, eventual cu alte date, ca să vadă ce anume s-ar putea verifica de acolo şi ce nu»", se mai arată în comunicatul Patriarhiei.