Borbély: În ultimii 35 de ani au dispărut 2.400 de hectare de plajă

"Dacă nu se intervine cât mai repede, peste 22 de ani, vom avea foarte puţină zonă costieră. Ne aflăm în mare întârziere, deşi există fonduri aprobate încă din 2007, în cadrul POS Mediu, Axa 5, pentru proiecte de refacere a acestei zone. La sfârşitul lunii aprilie am semnat un ordin privind aplicaţia de finanţare pentru a pregăti proiectul de investiţii «Reducerea Eroziunii Costiere» din cadrul axei 5, domeniul de intervenţie 2. Pentru acest domeniu de intervenţie sunt alocate la cele 134 de milioane de euro", a conchis ministrul.

Zona costieră a României are o lungime de 244 de kilometri şi se află în administrarea Administraţiei Naţionale Apele Române, din cadrul Ministerului Mediului.

Conform unui studiu realizat în 2004 de specialişti ai Direcţiei Apele Române Dobrogea-Litoral, retragerea medie a falezelor este estimată la aproximativ jumătate de metru pe an, procesul fiind intermitent, iar cordoanele litorale se caracterizează printr-un deficit sedimentar accentuat, ceea ce duce la o eroziune continuă a acestora.

Potrivit specialiştilor, unele lucrări de protecţie au stabilizat anumite porţiuni de ţărm, însă altele sunt intens erodate. Astfel, în aproape zece ani, plaja din dreptul Taberei Internaţionale Eforie s-a retras cu 40 de metri, partea nordică a plajei Neptun s-a retras cu 24 de metri, iar în cîţiva ani plaja Venus-Saturn s-a retras cu 36 de metri. Specialiştii au apreciat că din cauza schimbărilor climatice globale şi a ridicării generale a nivelului mării, precum şi a condiţiilor geo-ecologice regionale pe termen mediu procesul de eroziune a litoralului românesc va fi cel puţin la fel de activ ca în ultimele două decenii.

Specialiştii Ministerului Mediului au avertizat asupra pericolului în care se află ţărmul românesc al Mării Negre, apreciind că, dacă nu se vor lua măsuri urgente pentru stoparea procesului de eroziune marină, în următorii cinci-zece ani România va rămîne fără plaje. Potrivit specialiştilor de mediu, pe ansamblul litoralului românesc se apreciază că România pierde aproximativ 83 de hectare pe an din teritoriul naţional, impactul major manifestîndu-se asupra plajelor turistice. Aceste procese de eroziune au dus la situaţia în care zone de plaje care, iniţial, au avut lungimi de zeci de metri, au fost reduse la cîţiva metri sau au fost complet distruse, în unele zone apa mării ajungînd la fundaţia unor construcţii hoteliere.

Specialiştii consideră că, printre cauzele care au condus la producerea acestui fenomen, se numără scăderea cantităţii de aluviuni descărcate în Marea Neagră, ca urmare a amenajărilor hidrotehnice realizate în bazinul Dunării, pe fluviu şi în delta acestuia, precum şi devierea sedimentelor transportate în lungul ţărmului, ca urmare a unor modificări ale curenţilor marini, cauzate de construcţiile portuare şi de cele situate de-a lungul coastei marine.