Botiş reia discuţiile pe legile dialogului social şi aşteaptă sindicaliştii la Ministerul Muncii

Ministrul Muncii, Ioan Botiş, reia discuţiile pe pachetul de legi privind dialogul social şi aşteaptă, luni, sindicatele şi patronatele la discuţii la Ministerul Muncii.

Ioan Botiş i-a invitat, luni, la ora 11.00, la Ministerul Muncii, pe reprezentanţii tuturor confederaţiilor sindicale şi patronale, pentru a discuta despre proiectul Legii Dialogului Social.

Dezbaterea parlamentară ar fi "cea mai corectă" variantă pentru adoptarea Codului de Dialog Social, este de părere ministrul Muncii, Ioan Botiş. El a precizat însă că modul de angajare în cazul acestui pachet de legi va fi discutat de Guvern. Botiş a adăugat că, şi în cazul modificărilor aduse Codului Muncii, procesul normal ar fi fost cel al dezbaterii parlamentare, dar dinamica societăţii şi a economiei nu au permis acest lucru.

Invitaţia la negocieri în cazul pachetului de legi privind dialogul social vine la câteva zile după ce modificările la Codul Muncii, pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament, au fost declarate constituţionale, actul normativ nefiind încă promulgat de preşedintele Traian Băsescu.

Ministrul Muncii susţine că îşi va da demisia dacă preşedintele Traian Băsescu nu promulgă modificările aduse Codului Muncii, însă precizează că, din informaţiile pe care le are, preşedintele va promulga legea, în această săptămână.

Promulgarea Codului Muncii de către preşedintele Traian Băsescu ar putea aduce noi proteste ale sindicatelor, de data aceasta la Palatul Cotroceni. Surse din rândul sindicaliştilor susţin însă că dacă se va ajunge la proteste după promulgarea legii, de data aceasta nu vor mai fi organizate împreună de toate confederaţiile sindicale, cum s-a întâmplat la Palatul Parlamentului, la votarea moţiunii de cenzură a opoziţiei.

La sfârşitul anului trecut, modificările la Codul Muncii şi pachetul de legi privind dialogul social au fost dezbătute împreună la Ministerul Muncii, cu sindicatele şi patronatele.

Ulterior, în ianuarie 2011, sindicaliştii anunţau că prioritate în discuţii au proiectele de modificare a Legii sindicatelor, Legii patronatelor şi a celei privind conflictele de muncă, cuprinse în proiectul Codului de Dialog Social. Ministerul Muncii a insistat însă ca mai întâi să fie discutate modificările la Codul Muncii, fapt care i-a determinat pe sindicalişti să susţină că nu mai pot continua negocierile cu ministrul Ioan Botiş şi să ceară premierului demiterea acestuia. Negocierile cu sindicatele şi patronatele au fost astfel continuate de premierul Emil Boc, în final nici acestea neducând la niciun rezultat, pentru că Emil Boc şi-a asumat răspunderea în Parlament pe o formă a Codului Muncii care conţinea foarte puţine observaţii ale sindicatelor şi patronatelor. Practic, Boc şi-a asumat răspunderea pe o formă apropiată de cea iniţială care fusese postată iniţial pe site-ul Ministerului Muncii, modificarea aparţinând Consiliului Investitorilor Străini din România.

Codul de Dialog Social cuprinde Legea patronatelor, Legea sindicatelor, Legea privind contractul colectiv de muncă, Legea conflictului de muncă şi Legea CES. Acesta a fost supus dezbaterii publice în noiembrie 2010.

În ce priveşte partea sindicală, proiectul de lege prevede dreptul lucrătorilor de a constitui şi de a adera la o organizaţie sindicală.

Pentru constituirea unui sindicat ar fi necesar un număr de cel puţin 15 angajaţi din aceeaşi unitate sau domeniu de activitate. Şi pentru constituirea unui sindicat profesional este necesar un număr de cel puţin 15 angajaţi care exercită aceeaşi profesiune, chiar dacă îşi desfăşoara activitatea la angajatori diferiţi.

Proiectul mai prevede că în perioada în care persoana aleasă în conducerea unui sindicat este salarizată de organizaţia sindicală, contractul său individual de muncă sau, după caz, raportul de serviciu se suspendă. Această perioadă este însă considerată vechime în muncă.

În proiectul de act normativ se fac precizări privind constituirea, organizarea şi funcţionarea organizaţiilor sindicale: statut, conducerea organizaţiilor sindicale, dobândirea personalităţii juridice, patrimoniul organizaţiei, atribuţii, raporturile organizaţiilor cu membrii lor, reorganizarea şi dizolvarea, forme de asociere a organizaţiilor sindicale (federaţii, confederaţii, uniuni teritoriale).

În ceea ce priveşte patronatele, proiectul de lege prevede că acestea se pot organiza cu un număr de cel puţin 15 angajatori şi se constituie pe baza apartenenţei la aceeaşi ramură sau domeniu de activitate economică ori pe criteriul teritorialităţii.

De asemenea, în capitolul dedicat patronatelor se fac precizări privind drepturile şi obligaţiile acestora, patrimoniul, reorganizarea şi dizolvarea lor.

În cadrul proiectului este prevăzut şi un capitol distinct privind organizarea Consiliului Economic şi Social şi desemnarea celor 45 de membri.

Guvernul a propus, în proiectul de lege privind Codul Dialogului Social supus dezbaterii publice în noiembrie 2010, ca Plenul Consiliului Economic şi Social să fie constituit tot din 45 de membri, dar 15 să fie numiţi de confederaţiile sindicale, 15 de confederaţiile patronale, iar ceilalţi 15 să reprezinte societatea civilă. Cei 15 membri în CES care reprezintă societatea civilă ar urma să fie numiţi de Guvern, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, din cadrul structurilor cooperatiste, profesiunilor liberale, organizaţiilor pentru protecţia consumatorilor, comunităţii ştiinţifice şi academice, organizaţiilor de agricultori, organizaţiilor de pensionari, organizaţiilor comunităţilor locale, asociaţiilor care reprezintă familia şi persoanele cu dizabilităţi şi alte organizaţii neguvernamentale.

Potrivit legii în vigoare, Plenul Consiliului Economic şi Social este format din câte 15 reprezentanţi ai Guvernului, ai sindicatelor şi ai patronatelor.

Actul normativ include şi reglementări privind activitatea comisiilor de specialitate din cadrul CES, care analizează problemele specifice domeniilor de activitate pentru care sunt constituite şi care propun plenului Consiliului măsuri de soluţionare a acestora.

Potrivit proiectului, în cadrul ministerelor şi al altor instituţii publice, precum şi la nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti se constituie şi vor funcţiona comisii de dialog social formate din reprezentanţii administraţiei publice centrale şi locale, ai organizaţiilor patronale şi sindicale reprezentative la nivel naţional.

Comisiile de dialog social care funcţionează la nivelul ministerelor pot aproba înfiinţarea unor subcomisii de dialog social sau a unor grupuri de lucru formate din persoane desemnate de plenul comisiei. Cele constituite la nivelul judeţelor pot aproba înfiinţarea unor subcomisii de dialog social la nivelul localităţilor din judeţul respectiv. Modalitatea de constituire şi funcţionare a acestor comisii se stabileşte de plenul comisiei la nivel judeţean, se mai arată în proiect. De asemenea, înfiinţarea comisiilor de dialog social la nivelul regiunilor ar urma să fie reglementată prin hotărâre de guvern.

Proiectul supus dezbaterii publice în noiembrie 2010 cuprindea şi reglementări privind organizarea şi desfăşurarea negocierilor colective, precum şi încheierea contractelor colective de muncă.

Astfel, potrivit proiectului, negocierea colectivă la nivel de unitate este obligatorie, cu excepţia cazului în care unitatea are mai puţin de 21 de salariaţi. Negocierea colectivă anuală are loc după cel puţin 12 luni de la data negocierii precedente neurmată de încheierea contractului colectiv de muncă sau de la data intrării în vigoare a contractului colectiv de muncă, după caz.

La fiecare şedinţă de negociere se vor încheia procese verbale semnate de reprezentanţii mandataţi ai părţilor, în care se va consemna conţinutul negocierilor.

Prin contractul colectiv de muncă, părţile pot conveni constituirea unui fond din contribuţia angajatorului şi angajaţilor, destinat activităţilor în domeniul negocierilor colective. Utilizarea fondului poate fi făcută numai în condiţiile stabilite de contractul colectiv de muncă aplicabil, se mai arată în proiect.

De asemenea, proiectul include prevederi legate de concilierea conflictelor colective de munca, medierea şi arbitrajul, declanşarea şi desfăşurarea grevei.