Braşovul este părăsit de aproape jumătate dintre liceeni. Aceştia aleg alte centre universitare pentru a-şi continua studiile

Publicat: 06 10. 2020, 00:11
Actualizat: 06 10. 2020, 00:13

Braşovul îşi pierde o parte din oamenii tineri, iar asta o  simţi în lipsa evenimentelor culturale şi a vieţii de noapte din oraş, exceptând pandemia. Jumătate dintre liceeni se îndreaptă spre univerităţi din alte oraşe. Nu au la dispoziţie specializări de artă, teatru, administraţie publică sau jurnalism.

Primarul Allen Coliban a simţit chiar el aceste lipsuri şi vrea că Braşovul să devină un centru universitar de top. Sunt 20.000 de studenţi, jumătate faţă de Gent, Belgia, oraş similar cu Braşovul, la suprafaţă şi număr de locuitori. În judeţ anual termină aproximativ 5000 de liceeni. Dacă vrei totuşi să studiezi la munte, doar aici găseşti facultatea de sporturi montane, design de mobilier sau medicină tradiţională chineză.

ALLEN COLIBAN, primarul ales al Braşovului: „Când mi-am pus problema să candidez pentru primăria Braşov m-am gândit că ar fi bune studii aprofundate în ceea ce însemnă adminstraţie publică, din păcate la Universitatea Transilnavia nu am găsit master de administraţie publică. Multe din problemele Braşovului sunt leagate în mod direct de calitatea învăţământului universitar. Absolvenţii de licee bune pleacă să studieze în alte oraşe, ne creează  o problemă demografică, o problemă la nivel de consum cultural.

Am discutat cu diverşi braşoveni şi au zis ar fi fain să avem academie de film şi teatru, să avem specilaizări solide pe ce înseamnă urbanism şi patrimoniu pentru că avem un centru istoric pe care va trebui cumva să îl integrăm într-un oraş modern. Faptul că s-a poziţionat Clujul drept Silicon Valley de România nu ne mai lasă nouă spaţiu să ne dezvoltăm.. eu nu cred că nu ne lasă spaţiu , cred că dimpotrivă, este momentul să devenim ambiţioşi pe zona asta, poate inlcusiv cu relocarea unor facultaţi sau deschiderea unor facultaţi de renume pe zona IT şi industrii creative.

Putem scoate lucrurile din amorţire în două feluri, prin colaborare, pentru că autoritatea locală poate să creeze infrastructură, poate să creeze  catalizatori pentru dezvoltarea universităţii, dacă nu, putem să creem şi un context de competiţie astfel încât să atragem la Braşov universităţi din alte părţi care să îşi deschidă aici facultăţi relevante şi care să răspundă unei nevoi reale în piaţa forţei de muncă.”