BREAKING NEWS: Dosarul privind OUG 13 trimis de la DNA la Parchetul General cu noi acuzaţii. DNA a clasat acuzaţia de folosire a influenţei

Disjungerea declinată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) vizează infracţiuni de favorizarea infractorului, prezentare cu rea-credinţă, de date inexacte, Parlamentului sau Preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri şi fals intelectual.

Dosarul s-a format după o plângere depusă de o persoană fizică, vizând infracţiunile de favorizarea infractorului, rezentare cu rea-credinţă, de date inexacte, Parlamentului sau Preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui ministe şi pentru folosirea autorităţii de persoane ce deţin funcţii de conducere într-un partid politic. DNA a extins ancheta pe măsura desfăşurării cercetărilor pentru sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri şi fals intelectual.

DNA explică traseul iniţierii şi adoptării ordonanţei de urgenţă privind modificarea codurilor penale. Astfel, la data de 16 februarie, ministrul Justiţiei a avut iniţiativa modificării codurilor penale, principalele modificări dorite la acel moment vizând "dezincriminarea infracţiunii de abuz în serviciu; dezincriminarea infracţiunii de neglijenţă în serviciu; modificarea conţinutului constitutiv al infracţiunilor de conflict de interese; modificarea conţinutului constitutiv al infracţiunilor de corupţie: darea de mită, luarea de mită, traficul de influenţă şi cumpărarea de influenţă; modificări ale codului de procedură penală, printre care se regăseau şi modificări ale modului de sesizare denunţul şi plângerea", spun procurorii.

"Personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei a întocmit o notă prin care indica explicit ce decizii ale Curţii Constituţionale ar fi trebuit transpuse în legislaţie, indicând în concret o soluţie pentru fiecare modificare. Totodată, personalul de specialitatea a opinat că este imposibil a justifica urgenţa pentru promovarea proiectului de act normativ prin OUG", se arată în comunicatul de presă al DNA.

O zi mai târziu, s-au întocmit proiectele de ordonanţă de modificare a codurilor penale, precum şi privind graţierea, renunţându-se l dezincriminarea totală a abuzului în serviciu, explică DNA, introducându-se în schimb pragul valoric de 200.000 lei, condiţia existenţei unei plângeri penale prealabile precum şi diminuarea pedepselor.

"De asemenea, s-a renunţat la modificarea infracţiunilor de corupţie clasice, deoarece s-a atras atenţia asupra posibilităţii sancţionării României care este parte a Convenţiei de la Merida", arată DNA.

Pe 18 februarie, proiectele nu au fost introduse pe ordinea suplimentară de zi a Guvernului aşa cum se dorea, fiind puse în dezbatere publică şi solicitându-se puncte de vedere de la principalele instituţii din domeniul judicia, cele mai multe fiind critice. Personalul de specialitate din Ministerul Justiţiei a întocmit şase note prin care erau exprimate critici la adresa proiectelor de lege, susţin procurorii.

"Cea mai consistentă notă este cea întocmită la data de 27.01.2017, ce conţine peste 30 de pagini şi în care se face o analiză a proiectului de modificare a CP şi CPP prin prisma opiniilor exprimate de reprezentanţii sistemului judiciar. Prin această notă, specialiştii Ministerului Justiţiei opinează că nu este oportună promovarea prin OUG", se arată în comunicatul de presă al DNA.

Pe 31 ianuarie, Ministrul Justiţiei a cerut emiterea de avize pentru promovarea ordonanţei de modificare a codurilor de la cinci instituţii: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul de Interne, Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul, Consiliul Legislativ şi Consiliul Superior al Magistraturii, pentru şedinţa în care s-a adoptat OUG 13 fiind primite "doar avizul Ministerului Afacerilor Interne şi cel al Consiliului Legislativ, adică doar două din cele cinci avize necesare."

"Ministerul Afacerilor Interne a comunicat un aviz strict referitor la infracţiunile din domeniul circulaţiei rutiere. Consiliul Legislativ a transmis un aviz cu observaţii. Acest aviz atrăgea atenţia asupra insuficientei motivări a caracterului de urgenţă a proiectului de OUG pentru modificarea Codurilor. Referitor la avizul solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), trebuie precizat că această solicitare a fost înregistrată în jurul orelor 17.00, stabilindu-se ca termen de emitere a avizului, a doua zi, 1 februarie 2017, ora 9.00, fără nicio precizare cu privire la şedinţa de guvern din 31 ianuarie 2017. Mai mult, s-au trimis către CSM două forme ale proiectului de act normativ pentru modificarea Codurilor, respectiv sub forma ordonanţei de urgenţă şi sub forma proiectului de lege", explică DNA.

Deşi nu a fost trimis un aviz de la CSM, reprezentanţii Ministerului Justiţiei au ataşat avizul negativ emis pentru proiectele de lege publicate pe data de 18 ianuarie.

"Ministerul Afacerilor Externe nu a transmis un aviz formal, ministrul de resort semnând proiectul de act normativ pentru modificarea Codurilor chiar în sediul Guvernului, deoarece i s-a solicitat „pe loc” acest aviz. În privinţa avizului Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul (MRP), acesta a fost finalizat în jurul orei 20.00, fiind asumat de ministrul de resort care l-a semnat. Acest aviz de oportunitate cu observaţii şi propuneri a fost înregistrat şi ştampilat la cabinetului ministrului pentru Relaţia cu Parlamentul, căpătând caracter de act oficial. Imediat după înregistrare, semnare şi ştampilare, avizul MRP a fost transmis prin fax, ajungând la Ministerul Justiţiei în jurul orei 20.02, faxul fiind înregistrat cu ştampilă şi număr de înregistrare, conform metodologiei, astfel că a devenit, la rândul său, un act oficial. Acest prim aviz al MRP era intitulat aviz de oportunitate cu observaţii şi propuneri. Conform metodologiei, în acest caz, proiectul de OUG pentru modificarea CP şi CPP, sau trebuia modificat în sensul celor solicitate de MRP sau se renunţa la adoptarea în forma OUG şi se iniţia ca proiect de lege care era trimis Parlamentului României. Sintetic, avizul MRP, critica nemotivarea urgenţei proiectului de modificare a CP şi CPP. Acest aviz a fost predat de reprezentanţii MRP către reprezentanţii Ministerului Justiţiei. Personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei a luat la cunoştinţă despre conţinutul avizului MRP după ora 20.00 şi a comunicat, prin intermediari, către ministrul Justiţiei, impedimentele rezultate din avizul MRP. Între orele 20.00 şi 21.00, la sediul Guvernului, au avut loc discuţii tensionate cu privire la avizul MRP, între reprezentanţii MRP şi reprezentanţii Ministerului Justiţiei. În final, reprezentanţii MRP au fost convinşi să modifice avizul iniţial, astfel că, în intervalul amintit, a fost emis un al doilea aviz, de data aceasta favorabil, din care sunt eliminate toate pasajele critice la adresa proiectului de modificare a CP şi CPP. Acest al doilea aviz al MRP, favorabil, a fost finalizat în jurul orelor 21.10 – 21.15, fiind înregistrat, semnat, ştampilat şi transmis prin fax către Ministerul Justiţiei, unde a fost înregistrat cu acelaşi număr ca şi primul aviz", arată DNA.

Procurorii susţin că, deşi până la ora iniţială stabilită pentru începerea şedinţei de guvern – 19.45, a fost înregistrat la Secretariatului General al Guvernului avizul de la CSAT, necesar pentru adoptarea proiectelor de buget aflate pe ordinea de zi, şedinţa de Guvern a fost totuşi amânată până în jurul orei 21.00 din cauza nefinalizării avizului de la MRP cu privire la proiectul de OUG pentru modificarea codurilor.

"În timpul şedinţei, după ce s-au discutat şi adoptat proiectele de acte normative privind bugetul de stat, precum şi un proiect de hotărâre al Ministerului Transporturilor, ministrul Justiţiei a solicitat suplimentarea ordinii de zi cu trei proiecte printre care şi proiectul OUG pentru modificarea CP şi CPP. Expunerea ministrului Justiţiei a durat 2-3 minute, iar proiectul OUG nr 13/31.01.2017 a fost aprobat de guvern, constatându-se formal existenţa avizelor, deşi cel de la CSM era unul pe un proiect mai vechi, cel de la MAE era certificat doar printr-o simplă semnătură, iar primul aviz de oportunitate cu observaţii şi propuneri al MRP (care ar fi blocat adoptarea OUG 13/2017) nu a fost ataşat la dosarul de avize. Cel de-al doilea aviz de la MRP, în original, a fost preluat de reprezentanţii Ministerului Justiţiei chiar în seara zilei de 31 ianuarie 2017, însă a fost înregistrat la nivelul Ministerului Justiţiei abia a doua zi, 1 februarie 2017, la acelaşi număr cu primul aviz de la MRP - cel cu observaţii şi propuneri (care fusese transmis prin fax la data de 31 ianuarie 2017, în jurul orelor 20.02)", spun procurorii.

În urma cercetărilor, DNA susţine că au rezultat probe potrivit cărora primul aviz de la Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul, care conţinea observaţii şi procurori, ar fi fost distrus în incinta Ministerului Justiţiei.

"De asemenea, şi originalul primului aviz cel cu observaţii şi propuneri, emis de MRP şi predat reprezentanţilor Ministerului Justiţiei, a fost sustras, la acest moment nemaifiind identificat în rândul documentelor existente în cadrul Ministerului Justiţiei. Pe parcursul urmăririi penale în prezenta cauză, sesizându-se că sunt puse întrebări de către procurorii DNA, cu privire la circuitul documentelor în cadrul Ministerului Justiţiei, cu referire şi la avizele de la MRP, transmise prin fax sau oficial, au fost făcute menţiuni nereale în condica de predare – primire de la cabinetul ministrului Justiţiei cu privire la primul aviz transmis prin fax de la MRP şi înregistrat oficial cu număr şi ştampilă la nivelul Ministerului Justiţiei. De asemenea, există date că ar fi fost plăsmuite şi alte documente care să justifice menţiunile nereale din condica de predare primire de la cabinetul ministrului Justiţiei", se arată în comunicatul DNA.

Citeşte şi: Teodor Meleşcanu (MAE), al treilea ministru audiat la DNA în dosarul privind OUG 13: Un act necesar/ Nu cred că pică Guvernul Grindeanu din cauza asta

Citeşte şi: Carmen Dan, ministrul Afacerilor Interne, audiată la DNA în dosarul privind OUG 13 /Călin Popescu Tăriceanu, despre audieri: Suntem unicat în Europa