Bucureştenii, chemaţi să-şi spună părerea la Primăria Capitalei faţă de limitarea atribuţiilor ArCuB

Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) va lua în discuţie, în şedinţa de marţi, de la ora 15.00, un proiect de hotărâre privind punerea în aplicare a prevederilor OUG 77/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcţionalităţii administraţiei publice locale, a numărului de posturi şi reducerea cheltuielilor la instituţii din subordinea Guvernului, ministerelor, precum şi ale municipalităţii.

Proiectul prevede reorganizarea ArCuB din serviciu public de cultură în "instituţie de spectacole de proiecte", ceea ce, spun iniţiatorii protestului, limitează drastic atribuţiile ArCuB, făcând practic imposibilă gestionarea unui proiect de anvergură de tipul Capitală Europeană a Culturii 2021. Bucureştiul candidează alături de alte trei oraşe din ţară la titlul de Capitală Europeană a Culturii, pe care un oraş al României îl va avea în 2021.

Iniţiativa România, mişcare civică creată în urma protestelor care au avut loc după incendiul din Colectiv, îi cheamă pe bucureşteni să vină în faţa primăriei, marţi, de la ora 14.00, pentru a-şi face părerea auzită, sau să transmită consilierilor generali punctul lor de vedere prin e-mail sau telefon.

Citeşte şi: Apel: Prin reorganizarea ArCuB gestionarea candidaturii la titlul de Capitală Culturală este imposibilă

"O decizie privind ArCuB trebuie amânată până la depunerea dosarului de candidatură a oraşului Bucureşti la titlul de Capitală Europeană a Culturii şi adoptată doar după o consultare publică şi discuţii cu locuitorii acestui oraş şi actorii implicaţi. Această propunere de reorganizare este inexplicabilă, cu atât mai mult cu cât ArCuB şi echipa Bucureşti 2021 au reuşit performanţa includerii oraşului Bucureşti pe lista scurtă, alături de Baia-Mare, Cluj-Napoca şi Timişoara. Iniţiată de primarul general şi supusă votului membrilor Consiliului General în şedinţă publică în data de 26 ianuarie 2016, preconizata iniţiativă de reorganizare instituţională pune în pericol şi compromite definitiv şansele pe care le are Bucureştiul în obţinerea celui mai important titlu european", arată reprezentanţii Iniţiativei Bucureşti.

Totodată, ei arată că o astfel de decizie de modificare a statutului unei instituţii importante de cultură, "realizată pe ascuns şi în pripă, fără consultarea experţilor culturali, a cetăţenilor şi a sectorului cultural", aduce deservicii mari actului de cultură şi afectează iremediabil candidatura oraşului în cea de-a doua fază a competiţiei.

"De asemenea, propunerea încalcă angajamentele public asumate de instituţia Primarului General, precum şi actele semnate de liderii partidelor politice în data de 8 decembrie, care susţin fără echivoc candidatura Bucureştiului la titlul european. Iniţiativa România cere Consiliului General al Primăriei Municipiului Bucureşti asumarea dosarului de candidatură şi continuarea procesului de finalizare a candidaturii Bucureştiului conform termenelor concursului organizat de Ministerul Culturii", se mai spune în comunicatul Iniţiativei Bucureşti.

Săptămâna trecută, 26 de artişti, profesori şi manageri culturali, membri ai echipei Bucureşti 2021, care se ocupă de candidatura Bucureştiului la titlul de Capitală Europeană a Culturii, au atras atenţia asupra proiectului vizând reorganizarea ArCuB.

Cei 26 de artişti, profesori universitari şi manageri culturali, membri ai echipei extinse Bucureşti 2021 şi ai grupului de lucru Curatorium (format dintr-un număr important de artişti, manageri şi experţi culturali, urbanişti, arhitecţi, reprezentanţi ai sectorului cultural independent), care a avut un rol determinant în elaborarea şi în susţinerea dosarului de candidatură Bucureşti 2021/ Oraşul In-vizibil, au cerut ca proiectul de hotărâre să nu fie votat, iar CGMB să îşi asume candidatura oraşului la titlul de Capitală Europeană a Culturii, aşa cum reiese din documentele semnate de liderii partidelor politice din Bucureşti.

"Astfel, considerăm că neasumarea angajamentelor de către reprezentanţii PMB duce la încălcarea regulamentului concursului, potrivit căruia acest proiect trebuie să beneficieze de sprijin politic transpartinic. Prin demararea procesului de reorganizare în acest moment crucial pentru finalizarea candidaturii Bucureştiului pentru Capitală Europeană a Culturii 2021, se blochează practic procesul demarat de ArCuB în februarie 2014 şi se compromite caracterul participativ, solidar şi transparent care a stat la baza elaborării dosarului de candidatură şi care a fost unul dintre punctele forte care au dus la selectarea Bucureştiului pe lista scurtă", spuneau aceştia într-o scrisoare deschisă.

Printre semnatarii scrisorii, se numără profesorul Vintilă Mihăilescu, antropolog şi manager cultural, fostul director al Muzeului Ţăranului Român, Anamaria Vrabie, economist, specializată dezvoltare economică locală, Svetlana Cârstean, poetă şi curator, Codruţa Cruceanu, istoric de artă, Cosmin Manolescu, artist şi manager cultural, Nicoleta Biţu, activistă drepturile omului şi manager proiecte romi, Teodor Frolu, arhitect si antreprenor industrii creative, Oana Preda, director executiv Centrul de Resurse pentru participare Publică, Ioana Ciocan, asistent universitar şi curator, Adrian Schiop, scriitor, Cătălin Creţu, compozitor, artist multimedia, cercetător ştiinţific la Universitatea de Muzică.

Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca şi Baia Mare au fost alese, în decembrie, pe lista scurtă a oraşelor care candidează pentru obţinerea titlului de Capitală Europeană a Culturii 2021.

Cele patru oraşe au fost selectate din cele 14 care au candidat şi au fost acceptate pentru această competiţie: Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Braşov, Brăila, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Sfântu Gheorghe, Suceava, Timişoara şi Târgu-Mureş.

În 2021, vor fi trei capitale europene a culturii: una din ţările candidate la UE (Serbia şi Muntenegru), una din Grecia (unde au candidat 14 oraşe) şi una din România.

Programul "Capitală culturală europeană" a fost iniţiat de Consiliul de Miniştri ai Culturii din Uniunea Europeană în 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei şi de a celebra contribuţia oraşelor la dezvoltarea culturii. Până în prezent, peste 40 de oraşe au deţinut acest titlu. În 2007, oraşul Sibiu a deţinut acest titlu, alături de Luxemburg.