Bucureştiul are 3 milioane de locuitori în timpul zilelor de lucru. În Capitală sunt 700.000 de persoane care lucrează şi care au domiciliul în alt judeţ

Bucureştiul s-a transfor­mat într-un Manhattan al Europei de Est când vine vorba de fluxul zilnic de navetişti. De luni până vineri începând cu 5 dimineaţa coloane de microbuze, autobuze şi maşini personale se îndreaptă spre Capitală pentru a suplimenta forţa de muncă, scrie ZF.

Dacă în Manhattan zilnic intră 1,6 milioane de navetişti, în Bucureşti sunt 700.000 de persoane care lucrează şi care au domiciliul în alt judeţ. Raportat la populaţia activă din judeţele respective, Bucureştiul a reuşit performanţa de a atrage aproape jumătate din aceasta din judeţul Giurgiu spre exemplu, mai bine de o treime din Călăraşi şi un sfert din Ialomiţa, Teleorman sau Dâmboviţa, judeţe unde cele mai multe localităţi se află la circa o oră - o oră şi jumătate cu maşina personală, pe o rază de circa 100 de kilometri.

De partea cealaltă, anul 2019 a demonstrat cât de periculoasă este naveta – în acel an un camion a izbit în plin un microbuz care transporta angajaţi pentru un lanţ de supermarketuri, accident în urma căruia opt persoane şi-au pierdut viaţa, iar şapte au fost rănite. Dacă dinspre Ploieşti există o autostradă şi un drum naţional cu două benzi pe sens, doar unele localităţi din Călăraşi sau Ialomiţa beneficiază de conexiune spre autostrada 2, în timp ce dinspre Dâmboviţa, Giurgiu sau Teleorman în cele mai multe cazuri există doar posibilitatea unui drum naţional cu o bandă pe sens.

De partea cealaltă Bucureştiul nu are dezvoltată infrastructura pentru navetişti – centura ocolitoare este una nefuncţională, parcări la limita centurii nu există, iar care parcări au fost construite stau goale pentru că nu au fost amplasate unde trebuie, conform nevoilor actuale.

Mai mult, transportul feroviar este unul lent, iar parcările publice din Capitală s-au scumpit. Mai mult, în Bucureşti au fost anulate PUZ-urile de sector, iar autorizaţiile de construire pentru noi proiecte imo­biliare au scăzut considerabil în ulti­mii doi ani, astfel încât în următorii ani singurele alternative de locuinţe noi vor fi în Ilfov, în comune cu străzi fără asfalt şi unde există blocuri cu fose septice şi puţuri de apă.

Angajaţii cu cele mai mari salarii sunt cei din Bucureşti, Cluj şi Timiş, iar cei care câştigă cel mai prost sunt cei din Teleorman, Caraş-Severin şi Maramureş, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Institutul Naţional de Statistică.

Astfel, angajaţii din Bucureşti au încasat, în medie, câte 4.612 de lei net pe luna octombrie 2021, în creştere cu 16% faţă de aceeaşi lună din anul 2019, cei din Cluj au ajuns la un salariu mediu net de aproape 4.300 de lei, în creştere cu 22% faţă de octom­brie 2021, perioada de dinaintea pandemiei, iar cele din Timiş au depăşit 3.830 de lei, în creştere cu 23% faţă de octombrie 2021.

În topul judeţelor cu cele mai mici salarii medii înregistrate la nivelul lunii octombrie din anul trecut se află Teleorman, cu 2.674 de lei net în octombrie 2021, în creştere cu 12% faţă de de aceeaşi lună din anul 2019, Caraş-Severin, cu 2.687 de lei net, în creştere cu 9%, Maramureş, 2.713 de lei net, plus 8%, Suceava, cu 2.716 lei net, în creştere cu 9% faţă de octombrie 2019 şi Bistriţa-Năsăud, cu un salariu mediu net de 2.731 de lei, în creştere cu 8% în perioada menţionată.