Bugetele instanţelor care trebuiau să fie gestionate din 2014 de ICCJ rămân la Ministerul Justiţiei

Potrivit articolului 136 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, începând cu data de 1 ianuarie 2008, atribuţiile Ministerului Justiţiei referitoare la gestionarea bugetului curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor vor fi preluate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Termenul prevăzut la articolul 136 din Legea 304/2004 a fost prorogat succesiv prin mai multe acte normative, ultima fiind realizată prin articolul II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 81/2012, până la data de 1 ianuarie 2014. Prorogarea succesivă a fost justificată prin faptul că nu au fost îndeplinite condiţiile pentru ca această instanţă să poată prelua atribuţia legată de gestionarea bugetelor tuturor instanţelor judecătoreşti din România, având în vedere multiplele implicaţii atât sub aspect financiar, cât şi normativ, organizatoric şi de capacitate administrativă.

În prezent, într-un proiect de ordonanţă de urgenţă se propune abrogarea articolului 136 din Legea 304/2004, astfel încât Ministerul Justiţiei să îşi păstreze atribuţiile de gestionarea a bugetului curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor.

Iniţiatorii proiectului justifică măsura şi prin faptul că orice decizie în acest domeniu se adoptă numai în colaborare cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi cu Consiliul Superior al Magistraturii.

De asemenea, aceştia susţin că, sub aspect normativ, trecerea atribuţiei de gestionare a bugetului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie presupune modificarea, adaptarea sau abrogarea unui număr important de acte normative cum ar fi: Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, Legea 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, Codul de procedură penală (interpreţi, apărători, constatări, expertize, cheltuielile judiciare care se avansează de către stat), OUG 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, Legministerul justitiei

ea 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, precum şi acorduri internaţionale şi alte acte normative în domeniile probaţiune, medicină legală, expertiză tehnică judiciară, victimele infracţiunilor, expertiză criminalistică, traducători şi interpreţi, controlul averilor etc.

"Având în vedere multitudinea de atribuţii care rezultă din calitatea de administrator al bugetelor instanţelor, la acest moment, Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie nu dispune de capacitatea administrativă de preluare a acestora", susţin iniţiatorii proiectului.

Aceştia precizează că, potrivit articolului 126 din Constituţie, justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege. De asemenea, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale.

"Din această dispoziţie rezultă că rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este de a realiza actul de justiţie şi de a asigura practica unitară a instanţelor judecătoreşti, iar nu de a gestiona bugetele instanţelor din România", justifică iniţiatorii proiectul de act normativ.

Totodată, aceştia arată că acordarea unor atribuţii strict administrative unei instanţe judecătoreşti înseamnă a deturna atribuţiile acesteia de natură jurisdicţională spre alte probleme care ţin de asigurarea sediilor, a condiţiilor materiale şi financiare pentru desfăşurarea activităţii instanţelor.

"Or, numeroase solicitări ale asociaţiilor profesionale ale magistraţilor şi ale Consiliului Superior al Magistraturii au vizat degrevarea instanţelor şi eliminarea sarcinilor nejurisdicţionale ale instanţelor judecătoreşti. De asemenea, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie trebuie să asigure funcţionarea internă a acestei instanţe, în vederea realizării rolului său constituţional, iar exercitarea de către acesta a atribuţiei de ordonator principal de credite pentru toate judecătoriile, tribunalele şi curţile de apel ţară ar crea premisele pentru ca atribuţiile principale ale şefului instanţei supreme să nu poată fi realizate în cele mai bune condiţii", potrivit iniţiatorilor proiectului.

Potrivit Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, atribuţiile Ministerului Justiţiei referitoare la gestionarea acestor bugete urmau să fie preluate de ICCJ la 1 ianuarie 2008. Acest termen a fost însă amânat, succesiv, de cinci ori ori până în prezent, de la 1 ianuarie 2008 la 1 ianuarie 2014, cu argumentul că astfel se permite ICCJ să îşi organizeze un compartiment economico-administrativ care să asigure gestionarea resurselor financiare ale tuturor instanţelor. Ultima amânare a fost în august 2011, când Guvernul a decis amânarea până în 2014 a termenul de la care ICCJ trebuie să preia atribuţiile MJ privind gestionarea bugetelor instanţelor, fiind din nou invocată lipsa unui aparat administrativ la ICCJ.

"Este evident că transferul efectiv al atribuţiilor nu poate avea loc până la 31 decembrie 2011, până la acest moment Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie neavând organizat un aparat administrativ care să poată asigura desfăşurarea în condiţii de normalitate a atribuţiilor ce decurg din calitatea de ordonator principal de credite pentru bugetul instanţelor judecătoreşti", se arăta în Strategia fiscală a Guvernului pentru perioada 2012-2014.

Guvernul mai susţinea în august 2011 totodată că Ministerul Justiţiei dispune atât de experienţa, cât şi de capacitatea tehnică necesară gestionării bugetului instanţelor, ceea ce, la acest moment, "instanţa supremă nu poate oferi".

În august 2012, premierul Victor Ponta pleda ca bugetul instanţelor să fie preluat începând cu 2013 de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), aşa cum se stabilise în 2004.

"Voi susţine încă din acest an, dacă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are şi mă anunţă că are logistica necesară, voi susţine trecerea bugetului justiţiei către instanţa supremă. Nu cred că metoda aplicată în ultimii ani de a ţine bugetul la Ministerul Justiţiei, pentru a avea un anume tip de influenţă asupra instanţelor, e o metodă corectă", spunea atunci Ponta, care asigura în acea perioadă interimatul la Justiţie.

"Ne-am asumat ca bugetul instanţelor să fie administrat de ICCJ, tocmai pentru a nu mai fi un instrument al Guvernului", mai afirma Victor Ponta, care amintea faptul că în 2004, când ministru al Justiţiei era Cristian Diaconescu, la negocierile privind închiderea capitorului 24 de negociere cu UE s-a admis ca managementul fondurilor justiţiei să nu mai fie în mâna Executivului.