Bugetul Capitalei pe 2011, rectificat negativ cu 207 milioane de lei. Ce regii au primit mai mulţi bani

Consilierii municipali au aprobat luni seară, cu 28 de voturi "pentru", proiectul de hotărâre privind rectificarea bugetului propriu al municipiului Bucureşti pe anul 2011.

Proiectul prevede o rectificare negativă de 207.500.000 de lei a bugetului local, la venituri şi cheltuieli.

Astfel, bugetul instituţiilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii se va rectifica negativ la venituri cu suma de 100.095.000 lei şi la cheltuieli cu 101.451.000 lei. De asemenea, bugetul creditelor externe va fi rectificat negativ cu suma de 39.593.000 lei, iar bugetul fondurilor nerambursabile cu 1.213.000 lei.

Viceprimarul Mircea Raicui a declarat, după exprimarea votului, că, în momentul de faţă, cheltuielile prioritare sunt cele legate de funcţionarea oraşului, respectiv asigurarea transportului, furnizarea căldurii şi a apei.

Astfel, pentru RADET se vor aloca din bugetul local 15 milioane de lei şi alte 37 de milioane de lei de la Guvern, iar pentru RATB 25 de milioane de lei din bugetul local, astfel ca până la sfârşitul lui decembrie să nu existe probleme de majorare a preţului la furnizarea energiei termice sau pentru transport, a spus Raicu.

Pentru a fi posibile aceste alocări, au fost luaţi bani de la unele unele investiţii în curs, cum sunt pasajul Şerban Vodă, Diametrala Nord-Sud Berzei-Buzeşti. Alte 10 milioane de lei au fost luate de la spitale.

Citeste si: Ce taxe vor plăti bucureştenii în 2012

Potrivit expunerii de motive a proiectului, execuţia bugetului pe 2011 până la data publicării propunerilor de rectificare a fost de 2.659 milioane lei, în condiţiile în care gradul de realizare a veniturilor programate a fost de 86 la sută în primele luni ale trimestrului IV. Astfel, rămân disponibile până la 31 decembrie aproximativ 720 de milioane de lei, "care constituie baza propunerii de rectificare cu minus 207,5 milioane lei a cheltuielilor aprobate de HCGMB 62/13 aprilie 2011".

Municipalitatea a precizat că s-a respectat prioritatea absolută pe care legea română o acordă finanţării cheltuielilor de personal şi datoriei publice şi s-a menţinut nivelul din bugetul iniţial aprobat pentru subvenţionarea căldurii şi transportului (chiar dacă, după aprobarea bugetului pe anul 2011 CGMB a decis creşterea tarifului la populaţie pentru energie termică), la care s-au mai adăugat 37 de milioane de lei alocaţi prin HG 1086/2011.

De asemenea, Primăria Capitalei a arătat că o bună parte a obiectivelor importante rămân subfinanţate şi fără sustenabilitate certă în anul 2012, practic toate categoriile de resurse atrase (credite) fiind epuizate până la sfârşitul anului 2011, rămânând de cheltuit la 1 noiembrie 16 milioane de euro din "împrumutul obligatar 2005".

"Lipsa unei «centuri de siguranţă» constând într-un credit sau o altă formă de împrumut în valoare de 2-3 sute milioane euro la dispoziţia imediată a Municipiului Bucureşti încă de la începutul anului 2012, mai ales în contextul unei evoluţii imprevizibile a crizei financiare ce afectează şi România, se poate transforma într-un factor de dezechilibru şi risc în finanţele locale. Trebuie menţionat că autoritatea executivă a depus toate diligenţele pentru a obţine decizia de aprobare a unui nou împrumut pe termen lung de până la 800 milioane euro", se mai arată în expunerea de motive a proiectului.

Totodată, potrivit municipalităţii, veniturile previzionate de încasat până la sfârşitul anului 2011 (noiembrie şi decembrie) sunt de 596,25 milioane lei, astfel încât rămăseseră de cheltuit în ultimele două luni ale anului 803,75 milioane lei.

"Prin urmare se impune rectificarea în minus a veniturilor iniţial aprobate cu 207,5 milioane lei", se mai arată în documentul citat.

Municipalitatea a mai arătat că, din cauza modificărilor legislaţiei, nu au fost încasate nici măcar la nivelul anului 2010 sume de la MAI pentru compensarea preţului agentului termic la populaţie. Astfel, doar 24 de milioane de lei au fost încasate în 2011, faţă de 113 milioane de lei în 2010.

De asemenea, nu au fost prevăzute în venituri nici încasări de sume de la Guvern "pentru onorarea măcar a unei părţi a angajamentelor la Stadionul Lia Manoliu", în total mai fiind de achitat angajamente de 300 de milioane de lei.

Deşi s-au prevăzut încasări pentru RADET de circa 37 miloane de lei, "practica încasării sumelor alocabile de la bugetul de stat denotă în ultimii ani o constantă degradare a respectării angajamentelor asumate iniţial pe parcursul anului de execuţie" şi deci această sursă trebuie "privită cu prudenţa necesară în perspectiva rectificării bugetare realiste".

În propunerea de rectificare a fost asumată şi păstrarea la nivelul aprobat iniţial a subveţiilor pentru RADET şi RATB, cu ajustarea decontării cheltuielilor de investiţii ale acestora.

Potrivit proiectului, Administraţia Străzilor rămâne la nivelul aprobat iniţial. Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale a identificat economii de aproximativ 10,7 milioane de lei, bugetul acesteia fiind rectificat în minus cu această sumă.

Bugetele instituţiilor de cultură şi artă, inclusiv al Bibliotecii Municipale, au fost rectificate în minus cu suma de 1,42 milioane de lei, la cererea acestora şi în urma analizei comune desfăşurate de conducerile acestora şi ordonatorul principal de credite, caz cu caz, a posibilităţii de a finaliza angajamentele lor legale şi de plată până la sfârşitul anului.

Alte instituţii şi servicii publice ca ARCUB, Administraţia Grădina Zoologică, Autoritatea pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor, DGEP, DGAS au bugetele propuse spre rectificare cu minus.

Principalul obiect al rectificării propuse în minus rămâne Primăria Capitalei, cu aproape 200 de milioane de lei în minus faţă de ceea ce a fost aprobat la începutul anului, respectiv un minus de 17%.