Bugetul Ministerului Sănătăţii va creşte de la 3,6 la 4%

Amendamentul a fost propus de preşedintele Comisiei de sănătate a Camerei Deputaţilor, Rodica Nassar (PSD), fiind adoptat cu 20 de voturi "pentru" şi 2 abţineri, aparţinând fostului ministru al Sănătăţii Mircea Cinteză şi unui deputat PDL.

Amendamentul Rodicăi Nassar a fost primul discutat de către comisiile parlamentare de sănătate, parlamentarii din aceste comisii având de dezbătut circa 160 de amendamente.

Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, a fost întrebat de Nassar dacă este de acord cu o asemenea creştere a bugetului acordat Sănătăţii. Ministrul a precizat că, deşi nu este mulţumit de suma acordată în proiectul de buget, el susţine această sumă deoarece "este solidar cu Guvernul şi cu angajamentele asumate".

Attila Cseke a mai spus, miercuri, la dezbaterea proiectului de buget în comisiile de sănătate, că nu este mulţumit de bugetul alocat Sănătăţii, dar că acesta "este un buget al unui an de criză pentru domeniul sanitar".

"Suma este asemănătoare cu bugetul de anul trecut, adică 3,6% din PIB, dar este un buget al unui an de criză pentru domeniul sanitar şi va trebui să creştem în anii următori până la 6% (...) Nu sunt mulţumit de acest proiect de buget, dar am în vedere faptul că avem în faţă un an de criză", a declarat ministrul Sănătăţii.

Cseke Attila a prezentat parlamentarilor din comisiile de sănătate priorităţile Ministerului Sănătăţii, arătând că, după aprobarea legii bugetului, va face o analiză privind programele de sănătate.

Ministrul Sănătăţii a precizat că printre priorităţile sale se află asigurarea fondurilor pentru intervenţia în pandemia de gripă, derularea programului privind depistarea cancerului de col uterin, arătând că, în Europa, România s-ar afla pe primul loc în incidenţa acestui tip de cancer şi precizând ca priorităţi programul destinat pacienţilor cu infarct miocardic şi cel pentru cei cu diabet.

Cseke Attila a vorbit despre eficientizarea cheltuielilor privind banul public, apreciind că vor aduse alte surse de finanţare pentru susţinerea sistemului sanitar, un exemplu în acest sens fiind "iniţierea unei taxe pe produse nesănătoase".

Ministrul Sănătăţii a mai spus că sunt state în Uniunea Europeană care au astfel de taxe şi a arătat că studiile Organizaţiei Mondiale de Sănătate arată că peste 50% din populaţia adultă a Europei este obeză.