Buletinele s-ar putea schimba. Propunerea făcută de MAI şi o modificarea esenţială: vor fi eliberate de la vârsta de 12 ani. Vor putea fi utilizate drept card de sănătate

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a transmis care sunt aspectele de noutate ce vizează noul act de identitate, existente în proiectul lansat în dezbatare publică marţi.

„Pentru a asigura cetăţenilor români exercitarea dreptului la liberă circulaţie pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, în condiţii similare celorlalţi cetăţeni UE, România este obligată să emită acte electronice de identitate, începând din luna august a anului viitor (2021). Noile acte de identitate vin cu garanţii suplimentare de securitate şi întăresc încrederea instituţiilor publice şi a mediului privat că persoana care prezintă documentul este în fapt titularul acestuia. Astfel, se aduc îmbunătăţiri majore actualului act de identitate (care a fost pUs în circulaţie în anul 1997), prin utilizarea unor tehnologii de fabricaţie avansate, a unor elemente grafice de securitate, a unor inserturi de materiale de securitate şi, nu în ultimul rând, prin protecţia IT oferită de mediile de stocare electronice”, precizează MAI.

Prin intermediul noului act de identitate, cetăţenii români vor putea, indiferent de locul unde se află (în România sau în afara teritoriului naţional), să interacţioneze online cu autorităţile administraţiei publice şi să solicite prestarea de servicii publice.

„Întrucât, identitatea se certifică prin mecanisme similare semnăturii electronice, prezenţa fizică a cetăţeanului, la ghişeu, nu va mai fi necesară, acesta putând accesa de la distanţă servicii, precum: înmatricularea unui autovehicul, obţinerea unui certificat de cazier judiciar, a unor avize, autorizaţii sau a altor documente de la autorităţile publice, depunerea unor declaraţii personale prevăzute de lege ş.a”, menţionează reprezentanţii MAI.

Noul act electronic de identitate va putea fi folosit pentru autentificarea în platforma informatică a asigurărilor de sănătate şi, în aceste condiţii, va asigura „funcţionalitatea de card de sănătate”.

Actul electronic de identitate se va elibera obligatoriu pentru persoane cu vârsta de 12 ani şi, opţional, sub această vârstă, la solicitarea părinţilor sau a reprezentanţilor legali.

Tot ca element de noutate, se creează posibilitatea cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate de a obţine un act electronic de identitate, fără a mai fi necesară stabilirea domiciliului în România.

Nu în ultimul rând, pentru cei care nu doresc, din orice motiv, o carte electronică de identitate, va exista opţiunea de a solicita eliberarea unei cărţi de identitate simple; aceasta nu va conţine elemente sau date electronice, dar va prezenta un grad ridicat de securitate, conform sursei menţionate.

Producerea noilor acte de identitate se va realiza, centralizat, de către Compania Naţională „Imprimeria Naţională”.

Textul proiectului de act normativ este afişat şi poate fi consultat pe pagina de internet a MAI, www.mai.gov.ro, la secţiunea Transparenţă decizională, precum şi la Centrul de Relaţii cu Publicul din Piaţa Revoluţiei nr. 1 A, sector 1, Bucureşti.

Propunerile, sugestiile şi opiniile persoanelor interesate pot fi transmise în termen de 10 zile calendaristice calculat de la data publicării anunţului pe adresa de primire a eventualelor propuneri, sugestii sau opinii: dgj_transparenta@mai.gov.ro).

Ştirea iniţială:

Potrivit Proiectului de Ordonanţă, actele de identitate se vor elibera de la vârsta de 12 ani.

„Cartea electronică de identitate, precum şi cărţile de identitate emise până la data de 01 august 2021, aflate în termen de valabilitate, constituie document de călătorie în statele membre ale Uniunii Europene.Cartea electronică de identitate permite titularului autentificarea în sisteme informatice ale Ministerului Afacerilor Interne şi în sisteme informatice ale altor instituţii publice sau private, precum şi utilizarea semnăturii electronice, în condiţiile legii. Prin autentificare se înţelege procedura prin care i se permite unei persoane ce posedă legal un anumit set de date create în acest scop să se identifice într-un sistem informatic, în interes propriu sau în relaţia sa cu persoane juridice de drept public ori de drept privat”, se arată în articolul 13 din Ordonanţa ce prevede schimbări în cazul actelor de identitate.

Conform sursei citate, Cartea de identitate simplă şi cartea electronică de identitate se eliberează: cu valabilitate de şase ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 12 şi 18 ani; cu valabilitate de 10 ani, după împlinirea vârstei de 18 ani; cu valabilitate nelimitată, după împlinirea vârstei de 70 de ani.

„De la data asigurării infrastructurii tehnice necesare eliberării cărţii electronice de identitate, cetăţenii români pot opta pentru eliberarea: a) unei cărţi electronice de identitate; b) unei cărţi de identitate simple, cu excepţia minorilor cu vârsta cuprinsă între 0 şi 12 ani.” se arată în proiectul MAI.

Iniţiativa propune ca fiecare carte de identitate simplă să conţină date în format tipărit şi în format inscripţionat prin tehnici speciale, precum şi elemente de particularizare şi de siguranţă.

„Datele cu caracter personal înscrise în actele de identitate se stabilesc prin normele metodologice de aplicare unitară a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă. Cartea electronică de identitate conţine date în format tipărit şi în format inscripţionat prin tehnici speciale, date în format electronic, precum şi elemente de particularizare şi de siguranţă. În format electronic se înscriu: a) datele din formatul tipărit; b) un certificat digital pentru autentificare emis şi înscris de Ministerul Afacerilor Interne; c) un certificat digital pentru semnătură electronică emis şi înscris de Ministerul Afacerilor Interne şi, după caz, certificate calificate pentru semnătură electronică, astfel cum acestea sunt definite de legislaţia în domeniu; d) datele biometrice ale titularului, constând în imaginea facială şi impresiunile papilare a două degete”, conform proiectului Ministerului de Interne.

Totodată, se discută în document şi despre certificatele digitale, care se vor utiliza pentru autentificare şi semnare, în raport cu sistemele informatice ale Ministerului Afacerilor Interne şi cu sistemele informatice ale altor instituţii publice.

„În relaţiile cu instituţiile publice, documentele semnate cu certificatul digital prevăzut la art.17 alin. (4) lit.c) au aceeaşi valoare ca documentele semnate olograf. (...) Certificatele calificate prevăzute la art.17 alin. (4) lit. c) se înscriu în cartea electronică de identitate ulterior producerii acesteia, la solicitarea titularului. Procedurile privind colectarea datelor, imaginii faciale şi a semnăturii, precum şi procedurile de colectare şi ştergere a impresiunilor digitale se stabilesc prin normele metodologice de aplicare unitară a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.”, se mai menţionează în proiectul de ordonanţă lansat în dezbatere publică.