Bulgaria vrea să construiască un depozit de deşeuri radioactive la patru kilometri de Dunăre

Depozitul pentru deşeuri slab şi mediu radioactive va fi construit într-o zonă cunoscută în Bulgaria drept "Radiana", lângă satul Harlets, municipiul Kozlodui, regiunea Vratsa.

Acesta urmează să fie amplasat la 3,2 kilometri sud-est de "linia regulatoare a Kozlodui", la 6.6 kilometri sud-vest de limitele construite ale satului Harlets şi la 4 kilometri sud-vest de malul drept al Dunării.

Zona de protecţie contra radiaţiilor, de trei kilometri în jurul amplasamentului, nu se suprapune teritoriului României, însă Zona Monitorizată a Centralei Nucleare Kozlodui, cu o rază de 30 de kilometri în jurul acesteia, se extinde până pe teritoriul românesc.

"Acest depozit naţional pentru deşeuri radioactive (DNDR) este destinat depozitării deşeurilor radioactive cu activitate mică şi medie, respectiv radionuclizi de viaţă scurtă, generate pe perioada funcţionării şi dezafectării Centralei Nucleare «Kozlodui» , funcţionarea viitoare a Centralei Nucleare Belene şi din alte surse convenţionale - medicină, cercetare ştiinţifică, aplicaţii tehnice şi altele", se precizează într-una dintre secţiunile studiului de impact asupra mediului, prezentat pe site-ul Agenţiei de Protecţie a Mediului Sibiu.

Studiul de impact a fost transmis şi autorităţilor române în temeiul Convenţiei de la Espoo, care prevede întocmirea unui astfel de document pentru toate proiectele cu potenţial impact transfrontalier asupra mediului şi informarea în acest sens a tuturor statelor posibil afectate.

DNDR este, potrivit documentului citat, "o locaţie de importanţă naţională prevăzută în Legea de Amenajare Teritorială".

"DNDR este un obiectiv tehnic de mică adâncime de tip bariere multiple cu canale, proiectat pentru debarasarea deşeurilor radioactive cu activitate mică şi medie, tratate şi stocate în rezervoare de beton armat. DNDR şi utilităţile acesteia vor ocupa o zonă de aproximativ 36 de hectare. Pe perioada construcţiei nu va fi necesară ocuparea de teren suplimentar deoarece activităţile temporare sunt planificate a fi executate în cadrul limitelor locaţiei Radiana. Statutul locaţiei este de proprietate de stat, aparţinând «Fondului Funciar de Stat»", se precizează în documentul citat.

Siguranţa depozitului se bazează pe aplicarea unei strategii de apărare în adâncime, un sistem de bariere fizice completat de măsuri administrative. Sistemul de bariere fizice se bazează pe un concept de multi-bariere, "deoarece fiecare dintre acestea contribuie la păstrarea siguranţei, prin funcţiile sale".

"Siguranţa DNDR nu poate fi bazată pe o singură barieră. Dacă o anumită barieră nu poate să îşi îndeplinească funcţiile de siguranţă, atunci sistemul în totalitatea sa trebuie să asigure izolarea deşeurilor radioactive în conformitate cu criteriile de siguranţă", se mai arată în documentul citat.

Astfel, investiţia presupune construcţia a opt module de beton armat, uniform plasate pe două rânduri paralele. Dimensiunea exterioară predefinită a fiecărui modul este de 117 metri lungime, 35,5 metri lăţime şi zece metri înălţime. Modulele sunt despărţite de pereţi longitudinali şi transversali ce formează camerele de izolare. Fiecare modul constă în 16 camere identice, plasate de asemenea în două rânduri paralele de opt camere fiecare.

"Din considerente de construcţie este planificat un spaţiu de expansiune în mijlocul fiecărui modul, la fiecare patru perechi de camere. Dimensiunile şi volumul camerelor fiecărui modul sunt stabilite prin măsurătorile tehnice şi de construcţie şi in funcţie de caracteristicile locului construcţiei. Camerele sunt dreptunghiulare, de 17 metri lungime şi 14 lăţime. Containerele de beton armat sunt amplasate pe patru rânduri, în faţa camerelor de stocare", se mai arată în documentul citat.

Activitatea nucleară în Bulgaria a început în 1974, când a fost dată în folosinţă prima unitate de la Centrala Nucleară Kozlodui. Până în august 1991, alte cinci reactoare au fost date, pe rând, în funcţiune. Ca parte a memorandumului încheiat între guvernul bulgar şi autorităţile europene în 1999, unităţile 1 şi 2 de la Kozlodui au fost deconectate de la sistemul de electricitate în 31 decembrie 2002, iar unităţile 3 şi 4 în 31 decembrie 2006. Toate aceste reactoare urmează să fie scoase din funcţiune în conformitate cu Strategia Actualizată de Scoatere din Funcţiune pentru Unităţile 1-4 ale CNE Kozlodui. Între timp, proiectul Belene preconizează construirea a două unităţi WWER-1000.